Criminalitatea scade spectaculos, dar nuştim de ce

1

Săptămîna trecută, FBI a anunţat că în 2010 infracţionalitatea a atins cel mai jos nivel din ultimii 40 de ani. Rezultatul contrazice toate aşteptările specialiştilor în criminalitate, care prevedeau că, din cauza efectelor crizei, şomajul şi sărăcirea populaţiei, numărul infracţiunilor va creşte.

Economistul Gary Becker, laureat al Premiului Nobel, a impus această viziune în anii ’60: infracţiunea e un act raţional, comis atunci cînd accesul la resurse e mai dificil. Cînd joburile legale sunt mai puţine, se dezvoltă cele ilegale. Pare logic, dacă ne gîndim că în cartierele cele mai sărace avem şi cea mai multă infracţionalitate. Şi totuşi, cifrele nu susţin această teorie. În anii ’60, o perioadă de înflorire a criminalităţii, şomajul era la fel de ridicat ca la începutul anilor 2000, cînd criminalitatea a scăzut. În timpul Marii Crize dintre războaiele mondiale, şomajul ajunsese la 25%, dar criminalitatea coborîse. În SUA, în ultimii ani, şomajul s-a dublat, de la 5% la 10%, dar între 2008 şi 2010, în oraşe precum New York, Boston, Chicago, Los Angeles şi altele, infracţiunile au scăzut cu peste 10%. Se presupune că situaţiile de criză determină familiile şi comunităţile să fie mai strînse şi mai solidare, iar această mişcare descurajează infracţionalitatea.

O altă relaţie de cauzalitate care e pusă în discuţie de aceste rezultate e cea dintre imigraţie şi infracţionalitate. Încă din 1990, sociologi americani precum Robert J. Sampson au observat că oraşele cu cea mai mare rată a imigraţiei aveau şi cea mai mare scădere a criminalităţii. În ciuda stereotipurilor promovate de extrema dreaptă, imigranţii din prima generaţie se comportă mai bine decît băştinaşii ţării gazde şi creează, în zonele în care locuiesc, un climat social mai curat. În toate orăşelele de la graniţa cu Mexicul, pe o linie de 3200 de kilometri, criminalitatea e foarte scăzută, ceea ce înseamnă că imigranţii mexicani nu aduc cu ei neapărat, cum se crede, violenţele provocate de războiul drogurilor din ţara natală.

Cauzele scăderii spectaculoase a criminalităţii, în unele oraşe din SUA şi Canada ajungînd la 50%, sunt încă misterioase pentru sociologi. O teorie interesantă e aceea că eliminarea plumbului din benzină şi din vopsele ar fi scăzut agresivitatea.


Un comentariu

  1. laura thomas on

    Poate si cantitatea din ce in ce mai mare de estrogen in tot ceea ce ne inconjoara sa influenteze cu ceva?

Leave A Reply