Creierul este… şi ceea ce mâncăm

3

Minte versus Corp. In mod uzual, vedem mintea ca ceva cu totul diferit de ce se întâmplă în restul organelor, şi mai ales în stomac şi intestine. Încă din antichitate, filosofii au delimitat categoric mintea şi sufletul de corp şi de manifestările lui, pe care l-au văzut răspunzător doar de instincte, la fel ca si la animale. Cu alte cuvinte oamenii au instinctul de a mânca sau de a se reproduce – acestea ţinând de corporalitate – dar gândirea şi emoţiile ţin de minte sau suflet, neavând nimic comun cu corpul şi fiind specifice doar oamenilor. În ultimii ani însă a apărut o imagine complet diferită atât în ce priveşte “mintea” cât şi a legăturilor sale cu restul corpului.

de Dragoş Cîrneci

Aliens în noi. Imediat după naştere, corpul nostru este invadat de tot felul de bacterii, odată cu primul contact cu corpul mamei, dar mai ales cu laptele pe care îl primim de la ea. Milioane de bacterii! Numarul celulelor străine din corpul nostru este de fapt de peste 100 ori mai mare decât numărul celulelor organismului uman. Astfel, noi devenim un fel de vehicul purtător al acestor mici organisme, pe corpul nostru şi mai ales în interior, în stomac şi intestine, fiind mult mai multe celule străine decât ale noastre proprii. Această invazie nu este însă ceva nociv, ci este absolut necesară organismului în felul acesta formându-se sistemul imunitar şi capacitatea de a digera alimentele. Studiile din ultimii ani au arătat că şi creierul este impactat de această invazie. Bacteriile ajunse în noi reglează în jur de 40 de gene care se ocupă de funcţionarea creierului, reacţiile la stres şi emoţii gen anxietatea fiind rezultatul acestei reglări bacteriene.

Sistemul nervos? Care dintre ele? Puţini oameni ştiu că noi avem 2 sisteme nervoase – unul în creier şi unul în intestine. Cel de al doilea – numit sistemul nervos enteric – se ocupă sa regleze activitatea sistemului digestiv, dar produce şi cea mai mare parte din serotonină – un neurotransmiţător care reglează emoţiile, stresul şi reacţiile noastre sociale. Cele două sisteme nervoase comunică unul cu celălalt şi când unul este afectat, este impactat şi celălalt. Aşa se explică senzaţiile de “fluturaşi în stomac” dar şi alte manifestări digestive neplăcute care însoţesc emoţiile sau stresul. Iar când sistemul nervos din creier este foarte stresat el îl “deranjează” şi pe cel enteric şi ca urmare, unele bacterii din intestin evadează şi produc infecţii în organism.

Brain food. Impactul se produce şi în sens invers – ceea ce mâncăm influenţează felul în care performează creierul. Unele alimente ne relaxează (în special cele care conţin triptofan din care se secretă serotonina), altele ne cresc puterea de concentrare (în special cele care conţin tirozină din care se secretă dopamina, un alt neurotransmiţător), altele, care conţin antoxidanţi, ne menţin creierul tânăr (ceai verde, ciocolata neagră), iar altele ne ajută să învăţăm (nuci, carnea de somon). Acestea din urmă sunt cele care conţin acizi Omega 3. Aceşti acizi ajută la producerea unor proteine în creier, care proteine sunt esenţiale în formarea de sinapse. Prin contrast, mâncarea de fast food consumată regulat, inhibă producerea acestor proteine. Aviz amatorilor de mancare fast-food :).

Dragos Cîrneci este doctor in psihologie și specialist în neuroștiințe.

Puteţi citi şi:

Miturile emisferelor cerebrale: de stânga sau de dreapta

Addicted to Love: Dragostea – chimie sau sentiment

Neuroni care vibrează la unison: De unde vine empatia?

Generarea de noi neuroni – cheia adaptării la nou


 

Tags:



3 comentarii

  1. Pingback: Cum să ne scriem memoriile

  2. Pingback: Scăpăm de adicţii alergând | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Oxitocina – molecula încrederii | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply