După ce au semnat Acordul de la Paris 2015, care are scopul de a reduce impactul schimbărilor climate, țările europene au început să anunțe datele când vor închide companiile din industria cărbunelui, una dintre sursele majore de emisii de carbon.
articol de Claudia Ciobanu
fotografii de Mihai Stoica
articol apărut pe aljazeera.com
În estul Europei situația e diferită. Țările din această regiune vor să continue să ardă cărbune pentru încă câteva zeci de ani de acum înainte, susținând că sunt prea sărace ca să facă suficient de repede tranziția către alte surse de energie.
Cu toate astea, Romania produce energie din diferite surse. Aproape un sfert din producția energetică e asigurată de cărbune, pe când hidroenergia asigură o treime, iar 15% provin din alte surse regenerabile.
Producătorii de cărbune susțin că, în ciuda diversității surselor de energie, acest zăcământ bogat în carbon este de o importanță crucială pentru a avea un sistem energetic stabil.
Pe măsură ce cresc presiunile pentru tranziția energetică, cea mai mare companie din industria carboniferă din România vrea mai mult timp pentru implementarea standardelor de poluare UE.
Producătorii spun că cărbunele este mult mai ieftin decât gazul sau energia nucleară, celelalte surse stabile de energie.
Tehnologia din industria carboniferă a României este veche, iar pentru a menține centralele active, sunt necesare investiții majore care să le aducă la standardele de poluare ale UE.
”În perioada 2009-2015 am cheltuit 1 miliard de euro (1,2 miliarde $) cu implementarea standardelor europene, pe care eram nevoiți să le atingem până în 2016, ca apoi să fim anunțați în toamna acestui an că standarde noi vor fi adoptate”, a spus Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), cea mai mare companie din industrie.
Boza vrea ca Romania să ceară UE o derogare de la implementarea celor mai noi standarde – practic o permisiune de a polua în continuare.
Costurile ascunse ale cărbunelui
Potrivit datelor coaliției de ONG-uri Beyond Coal, poluarea cauzată de cărbune în Europa este responsabilă de 19.500 de decese premature, 458.000 de atacuri de astmă la copii și aproape 6 milioane de zile de muncă pierdute anual.
În România, cărbunele e responsabil de 1.000 de decese premature în 2015, potrivit acelorlași date. S-a estimat că mai mult de jumătate sunt corelate cu CEO.
Beyond Coal a estimat și că în Romania poluarea cauzată de cărbune e responsabilă de 520 de cazuri de bronșită cronică, 800 de internări, 26.000 de atacuri de astmă la copii și 267.000 de zile de muncă pierdute, estimate în total la o povară de 2 miliarde de euro asupra economiei.
Impactul negativ al cărbunelui asupra mediului – distrugerea ecosistemelor și a terenurilor agricole; poluarea apei la suprafață și în subteran; contaminarea pământului și poluarea cu praf – a fost documentat de către Greenpeace și alte organizații.
”În Gorj minele CEO sunt foarte apropiate între ele. Când 1000 de hectare sunt minate, în loc de 100, sursele de apă, de exemplu, sunt afectate de 10 ori mai mult,” a spus Alexandru Mustață, reprezentant al grupului de mediu Bankwatch Romania. ”Câteva sate deja au rămas fără apă potabilă, în timp ce locuitorii sunt și ei afectați. După închiderea minei lucrările de recondiționare se rezumă la plantarea de sălcii, și astfel specii existe înainte nu pot reveni”.
Ministrul Energiei din România a negat acuzațiile aduse companiei, ”după ce s-a consultat cu CEO”.
Într-un răspuns în scris ministrul a spus că minele CEO respectă legislația națională și compania plătește ”contribuții anuale foarte mari” la bugetul național, incluzând 800.000 de euro anual pentru taxa de mediu și 130 de milioane de euro prin achiziția de certificate de carbon.
Compensații juste
Ministrul energiei a mai declarat că CEO oferă compensații juste fiecărui ”locuitor expropiat din Runcurel, că nivelul sunetelor din jurul minelor este în limita admisa, că compania nu folosește mai multă apă decât este permis prin lege, că investițiile făcute de CEO au dus la o îmbunătățire a calității aerului, că a plantat mai multă pădure decât a taiat; că scurgerea de la Turceni a fost cauzată de localnici dar că CEO a reparat-o oricum; și că alunecările de teren sunt un fenomen natural”.
Potrivit ministerului, extracția cărbunelui nu este toxică ”iar în același timp, impactul negativ pe termen lung a ‘energiilor verzi’ asupra ecosistemelor locale și asupra sănătății oamenilor este bine cunoscut”.
Ca o notă aparte, deși problemele industriei carbonifere sunt cunoscute de ceva ani, niciunul din guvernele recente ale României nu a luat în considerare eliminarea cărbunelui.
”Dincolo de diferențele dintre partidele politice la nivel înalt, există un nivel mai jos foarte puternic, format din cei care conduc cu adevărat sistemul energetic, oameni din companiile energetice, administrație, unii lideri de sindicate,” a spus Corna Murafa, expert din domeniul energetic care a lucrat pentru Banca Mondială. ”Și au o obsesie cu cărbunele, pe care îl consideră esența sistemului energetic”
Oamenii din Gorj și Dolj suportă multe din costurile ascunse ale mineritul, printre care și distrugerea pământului de care au avut nevoie să supraviețuiască.
Rezidenții din apropierea minelor și infrascturii de transport a CEO se plâng de modul în care zgomotele și poluarea au un impact negativ asupra vieții lor – pentru care nicio compesație nu le este acordată.
Centrale electrice folosesc pământul pentru a depozita cantități uriașe de cenușă de cărbune, care conține metale grele și care dăunează mediului. Când cenușa este răspândită prin aer, ea amenință sănătatea locuitorilor din apropiere.
Poluare cu praf de la mine sau de la resturi compromit culturile în sate unde oamenii trăiesc din agricultură
Nu sunt compensate daune aduse proprietăților în urma mineritului. Localnici știu că nu au nicio șansă dacă se adresează unui tribunal.
CEO intenționează să-și extindă minele, ceea ce ar duce la exproprierea a 500 de persoane. Guvernul României vrea să declare minele proiect de interes național, astfel oferindu-le compensații oamenilor de doar 1 euro pe metru pătrat.
Extinderea minelor distruge teren folosit în agricultură, obligându-i pe oameni să se mute. Exproprierile îi privează pe oameni de modul lor de viață tradițional, care sunt nevoiți să trăiască în sărăcie în medii urbane.
Din cauza profilului monoindustrial al județului, multă lume nu are un venit fix și se chinuie să supraviețuiască de pe o zi pe alta
Localnici din orașele miniere depind de cărbune pentru a găti și a se încălzi. Din cauza sărăciei, furturile din depozitele de cărbune sunt dese.
În Gorj mineritul a poluat sursele de apă subterane, spun localnici. Din această cauza fântînile au secat și localnici au rămas fără apă potabilă.
Alunecări de teren generate de mine care nu au fost închise corespunzător au loc de fiecare dată când plouă, distrugând casele oamenilor. În multe cazuri localnicii a căror case au fost afectate nu au beneficiat de compensații.
Comunitățile locale spun doar ONG-urile îi ajută să-și ceară drepturile.
Drepturile de proprietate sunt încălcate atunci când se fac extinderi. În 2016 CEO a refuzat să ofere compensații juste celor 134 de locuitori pe care voia sa-i înlăture cu forța pentru a face loc extinderii unei mine în satul Runcurel din județul Gorj.
Comunitățile din aproprierea minelor sau a centralelor electrice sunt nemulțumite de lipsa de răspundere a CEO cu privire la impactul pe care îl are asupra economiei, mediului și sănătății.
Lignitul – sau cărbunele brun – este un tip de cărbune ineficient și extrem de poluant, dar se găsește în rezerve mari.