Cînd ne gîndim la gene, ne gîndim la un set de trăsături primite la naștere, care nu se schimbă. În realitate, genele noastre nu sunt imutabile și o mulțime de factori din mediu ni le schimbă. Unul dintre acestea e hărțuirea, violența la care ne supun alți copii.
Un studiu publicat în Psychological Medicine arată cum experiențele dificile prin care trecem ne pot deregla mecanismele de apărare împotriva situațiilor stresante.
Se știa, din studii anterioare, că mulți copii hărțuiți secretă mai puțin cortisol, hormonul stresului, dar au mai multe probleme cu interacțiunile sociale și comportamentul agresiv. Acest ultim studiu arată că scăderea cortisolului, care apare pe la vîrsta de 12 ani, e precedată de o schimbare în structura unei gene, SERT, care reglementează serotonina, neurotransmițătorul implicat în controlul dispozițiilor psihice și al depresiei.
Pentru a ajunge la acest rezultat, 28 de perechi de gemeni identici cu vîrsta medie de 10 ani au fost analizați separat. Unii dintre frați au fost hărțuiți de colegi, alții nu. Celor hărțuiți li se modificaseră genele și singura explicație, avînd în vedere că în rest erau identici cu frații lor, e că agresiunile repetate le provocaseră aceste transformări.
Cercetătorii încearcă să vadă acum dacă un program de protecție al acestor copii, însoțit de măsuri active de consiliere psihologică și mai multă afecțiune n-ar putea să facă reversibil procesul transformării genetice.