Vizita la un supermarket, familiarizarea cu un cântar electronic sau cu un bancomat sunt printre activitățile extra-școlare ale elevilor din mediul rural, arată un studiu al Fundației Soros referitor la activitățile extracuriculare la sate. Aceste activități au, potrivit cercetării, rolul de a micșora diferențele dintre copiii de la orașe și cei de la sate. Fundația Soros a selectat opt comunități rurale din județe ale țării cu un nivel mediu spre scăzut de trai, pentru a analiza rolul activităților nonformale în mediul rural.
Cei mai mulți dintre copiii din satele incluse în cercetare nu au văzut marea sau muntele vreodată și își doresc să meargă la București, unde cred că este foarte frumos. Excursiile sunt cea mai plăcută și dorită activitate extracuriculară a acestora, care, în schimb, își dezvoltă abilitățile de viață în funcție de creativitatea profesorului și în lipsa resurselor financiare.
În condițiile în care mulți copii de la sate merg la școală pe rând pentru că părinții nu își permit pantofi pentru toți frații, nici activitățile extra-școlare nu au susținere financiară. Majoritatea activităților extra-școlare nu au sursă de finanțare, desfășurându-se, mai ales, pe bază de voluntariat și prin profesori dedicați.
Dacă profesorii sunt cei mai dedicați actori în dezvoltarea abilităților de viață ale copiiilor din mediu rural și pun accent pe latura practică, dar și pe performanță, ONG-urile sunt cei mai activi actori care se implică în comunitățile rurale. Părinții lasă educația copiilor exclusiv în grija școlii și sunt mulțumiți de activitățile extracuriculare pentru că îi văr “ocupați și nu umbând pe drumuri”.
Satele selectate sunt Cricău și Scărișoara din județul Alba, Curcani și Jegălia din județul Călărași, Gugești și Mihălceni din județul Vâlcea și Bunești și Dezrobiți din județl Vrancea. Scopul cercetării este crearea unui model de dezvoltare de competențe cheie, pilotarea modelului în cele opt comunități rurale , ajustarea acestuia și transpunerea lui la nivel național.
Dacă în alte țări occidentale, activitățile extracuriculare sunt o tradiție și un criteriu obligatoriu de accedere la o treaptă superioară de învățământ, la noi abia noua lege a educației va pune educația nonformală la același nivel de importanță cu educația formal. În prezent, în România, educația nonformală se face la palatele și cluburile elevilor, palatele existând în orașul reședință de județ, iar cluburile în localitățile de peste 1.000 de școlari și preșcolari.
Una dintre carențele sistemului de învățământ românesc din acest punct de vedere este lipsa unui modul de educație nonformală în sistemul de învățământ superior, iar profesorii de la țară sunt cu atât mai afectați cu cât sunt izolați și nu au acces la resurse, s-a subliniat în cadrul dezbaterii pe marginea studiului la care au participat mai mulți reprezentanți ai ONG-urilor și Ministerului Educației. Toți cei prezenți au subliniat necesitatea realizării unui ghid de bune practice pentru desfășurarea activităților nonformale în mediul rural.