”Copierea este calea cea dreaptă.” Interviu cu Isak Geson, fondatorul Kopimismului

1

Despre cea mai nouă religie din lume, recunoscută oficial la începutul acestei luni, am aflat dintr-un interviu pe care fondatorul ei l-a acordat celor de la New Scientist. Am devenit instantaneu, dar informal o practicantă a Kopimismului: i-am copiat numele lui Isak Geson în browser, i-am găsit adresa de email și l-am întrebat dacă n-are chef să stăm de vorbă. Preaslăvind încă o dată virtutea comunicării instantanee, am primit de la Isak nu numai răspunsuri, ci și încurajări pentru protestele care se derulau deja în România de câteva zile.

de Andra Matzal

Înainte să citiți de ce copierea informației, ca vehicol al cunoașterii libere, e sfântă, aflați că Isak este un suedez de 19 ani, student la filosofie, și că până acum există peste 4.000 de adepți declarați ai aceste religii. Și mai aflați că de curând și-a deschis porțile și Kopimism România, care se roagă, mai în glumă, mai în serios, sub amenințarea SOPA: ”Copia noastră, care ești în calculator / Binecuvântați fie biţii tăi. / Prin internet primiți. / Fie codul tău, / În torrent, astfel precum este pe disc. / Banda noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, / Și ne iartă pentru porturile noastre închise, / Precum şi noi iertăm pe cei care nu împart. / Și nu ne închide în spatele unui firewall, / Dar fă-ne un port deschis spre clientul torrent. / Pentru că a ta este copia, puterea și primele zece descărcări. / În eternitate.”


Care sunt pașii necesari pentru recunoașterea oficială a unei religii?
În Suedia, trebuie să existe o organizație religioasă care să practice un anume fel de ”rugăciune sau meditație.” Am fost nevoiți să solicităm recunoașterea oficială de trei ori, dar per ansamblu am avut un dialog bun cu autoritățile. Cea mai mare problemă a fost să ne menținem suficientă energie pentru a face față birocrației.
Cum arată un ritual sau o rugăciune Kopimi?
Principalul nostru ritual este kopyacting. Ne conectăm unul la celălalt printr-un server sau într-o încăpere reală. Apoi copiem informații unul de la celălalt. Chiar înainte să ne deconectăm, ne încurajăm reciproc să copiem informația și spre alți oameni din afara comunității.
Cum schimbă settingul virtual practicarea unei religii?
Noi nu ne concentrăm asupra oamenilor și acțiunilor umane, așa cum fac alte religii. Noi ne concentrăm pe copiere și informație.
Ce trebuie să facă cineva ca să fie acceptat în Kopimi?
În primul rând, trebuie să fie de acord cu credințele noastre. Apoi poate pur și simplu să se înscrie pe pagina noastră de web.
Există vreo ierarhie a religiei voastre?
Încercăm să minimalizăm ierarhia pe cât posibil. Toate structurile noastre ierarhice sunt doar pe hârtie. Într-adevăr, avem însă operatori cu o responsabilitate specială, aceea de a copia informația în timpul kopyacting-urilor noastre.
Cum vezi viitorul libertății online și al filesharing-ului?
Mi se pare un lucru foarte bun că, din ce în ce mai mulți oameni învață cum să scurtcircuiteze legile care protejează proprietatea intelectuală. Cred că legile vor deveni din ce în ce mai stricte, dar că oamenilor nu le va păsa de ele.
Organizația voastră religioasă are și implicare politică?
Nu în mod direct, însă mulți membri sunt activi și în mișcări politice.
Care este istoria simbolului Kopimi?
Este un simbol clasic, folosit de mulți ani pe internet. Cred că cea mai bună explicație o puteți găsi aici:
Kopimi (de la ”copy me”, copiază-mă). Pe de o parte, un imperativ, pe de altă parte, descrierea unei atitudini față de viață, animată de dorința de a fi copiat și de a copia. Kompimi diferă atât față de copyright, moralitatea care susține că drepturile de autor ar trebui limitate prin mijloace legale, dar și de copyleft, mișcarea prin care se vrea găsirea unor mijloace legale pentru a obține permisiunea formală de a copia. Kopimi, ca imperativ și atitudine, nu ar trebui confundat cu pasiunea pentru o tehnologie care face posibilă copierea la scară largă. În mod paradoxal, atât susținătorii copyrightului, cât și ai copyleftului, au tendința de a favoriza, în ceea ce privește lucrările de artă, produsele finite, care în epoca reproductibilității tehnologice, au devenit incredibil de ușor de reprodus. Susținătorii Kopimi însă valorizează mai degrabă situațiile concrete, definite spațial și temporal, aproape imposibil de duplicat integral. Imperativul Kopimi nu este un îndemn la repetiția identică, ci la selectarea, modificarea și crearea unor noi situații și cadre pentru copiere.
Susținătorii Kopimi afirmă că baza limbajului, a muzicii, a dansului și erotismului este copierea. Prin urmare, dacă ne gândim la adepții copyrightului, cu ambișia lor de a le oferi autorilor individuali puterea asupra actului de a copia, aceasta este o imposibilitate rizibilă.(…) Ca simbolul recunoscut al Kopimi este imaginea unei piramide care conține litera K.” (n.r.)

Să presupunem că în curând vor exista legi care să pedepsească filesharing-ul. Va asigura apartenența la Kopimism vreun fel de imunitate pentru credincioșii ei?
Nu. Legea suedeză nu permite acest lucru.
Aveți vreun fel de text ”sfânt”?
Nu.
Care este cel mai important principiu etic al Kopimismului?
Copierea este calea cea dreaptă.
Există nume din istoria liberei distribuții a informației pe care le apreciați?
Sunt prea mulți pentru a fi enumerați. Toți cei care copiază astăzi online joacă un rol esențial.
Cum ați participat la SOPA Strike?
Pagina noastră a fost închisă toată ziua. Am susținut din plin greva generală.

 


Un comentariu

  1. Pingback: VIDEO O româncă a fost prima mireasă din biserica închinată filesharing-ului | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply