Concursul „Aborele anului”. Copacul regelui din Pecica care a scapat de securea comunistilor

9

Competitia “Arborele Anului in Romania” si-a desemnat cei 12 finalisti. Acestia pot fi votati pana la sfarsitul lui octombrie si includ patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii. Astazi va prezentam un stejar din localitatea Pecica, judetul Arad, plantat cu ocazia nasterii regelui Mihai si protejat de sateni de securea comunistilor.

Text scris de Chifor Vasile

Pe 10 mai 2008, am reluat la Pecica sarbatoarea sfanta a romanilor. La umbra unui copac, fanfara canta imnuri de lupta si Imnul Regal. Multi au stiut ce se intampla. Dar si mai multi nu stiau. I-am auzit intreband pe romaneste “Ce este?”, dar si pe ungureste “Mi van?”. Am auzit raspunsuri in romana: ‘E 10 mai, Ziua Independentei si a Regatului Romaniei’. Am auzit si raspunsuri in ungureste “Majus tiz, kiraly nap”. Deopotriva romani si unguri, unii cu lacrimi in ochi de emotii, altii cu ochi curiosi, s-au adunat, au ascultat si au admirat.

Un profesor pensionar a inceput sa spuna istoria copacului la umbra caruia s-a desfasurat activitatea. Copacul, stejarul din Piata Pecica, a fost sadit de directorul Scolii Maghiare, inv. Laita Ianos, in ziua de 25 octombrie 1921, in semn de omagiu si speranta la nasterea celui care va fi M.S. Regele Mihai I al Romaniei. Directorul scolii de atunci era maghiar, dar traia in proaspatul Regat al Romaniei. Ca el erau si slovaci, evrei, nemti, tigani. Si toti simteau la fel.

Sadirea acestui copac cu gandul la intelepciune a avut rezultate, socotind azi, la 89 de ani de la existenta lui si a regelui, daca ne gandim numai la actul de imens curaj de la 23 august 1944. Desigur, nu este numai atat, dar suficient pentru a-l imprima adanc in istorie. Profesorul pensionar continua sa povesteasca: “In tineretea mea, aici erau mai multi copaci. Dupa 30 dec. 1948, comunistii cei fara de Dumnezeu si tara, dar cu securi, au vrut sa taie toti copacii din piata. Cu greu au fost induplecati pecicanii, dar cu unul singur nu au fost de acord: copacul Regelui, cel sadit pe 25 oct. 1921 de inv. Laita Ianos. Satenii toti au facut de garda in preajma copacului, pentru a-l proteja. Si au reusit!”.

Profesorul pensionar, povestitorul nostru, era copil atunci. Dar darzenia satenilor a impresionat mintea lui de copil, devenind profesor de fizica, dar si un ecologist convins si activ si un iubitor de istorie. De fata erau primarul, viceprimarul, consilieri locali, preoti, profesori, elevi. Toti ascultau atenti povestea copacului.

Profesorul pensionar a citit pe fetele unora o umbra de neincredere, o considerau o legenda. Atunci el ne-a adus documente, poze ale vremii, o fotografie din 1922, cand copacul avea un an. Era singurul imprejmuit si, desi mai tanar decat ceilalti, parca era mai falnic, mai distins. Pe frontispiciul scolii maghiare scrie in limba romana, fapt ce atesta ca poza era facuta dupa incoronarea Regelui Ferdinand ca rege al tuturor romanilor la Alba Iulia, pe 15 oct. 1922.

CARACTERISTICILE STEJARULUI

Oras: Localitatea Pecica

Strada: Nr.2

Judet: Arad

Specia: Stejar

Varsta: 89 de ani

Circumferinta: 2,4 metri

Inaltime: 20 metri

Povestea si argumentele profesorului pensionar se leaga ca un puzzle. Primarul si viceprimarul iau rapid masuri. Se sfatuiesc cu consilierii locali si decid sa reamenajeze stejarul incarcat de istorie din piata Pecica, concomitent cu reamenajarea Pietii. In cateva zile, copacul este reingradit, iluminat din sol, si pe 01.12.2008 se pune o placuta comemorativa. Am fost la Majestatea Sa cu o invitatie oficiala de a vizita Pecica si inclusiv istoricul stejar.

Am oferit regelui poze cu copacul. M.S. remarca: “Tulpina e cam stramba”. Noi insa replicam: “Cum strambe au fost vremurile, Majestate! Dar coroana, coroana e falnica si indreptata spre cer”. Falnica precum este coroana regilor Romaniei, facuta din otelul tunurilor turcesti, capturate de viteaza noastra oaste in Razboiul de Independenta 1877 – 1878. Regele, printr-un gest, ne da dreptate si promite ca va face tot posibilul sa vina la Pecica, sa-i viziteze pe pecicani si sa admire stejarul cel de-odata cu Majestatea Sa.

Primarul este pregatit pentru vizita. Pecicanii sunt pregatiti pentru vizita si, cel mai important, si Stejarul cel de 89 de ani este pregatit pentru vizita, pentru a se intalni cu cel pe care il reprezinta ca simbol – M.S. Regele Mihai I al Romaniei. Noi, pecicanii, suntem mandri de acest copac si consideram  demn de a fi declarat ARBORELE ANULUI la implinirea celor 89 de ani.

Aici puteti vota finalistii.

Cititi si:

Platanul cu amintiri

Nucul din Slatioara

Teiul lui Eminescu, unul dintre favoritii in cursa pentru arborele anului, isi spune povestea

Tags:



9 comentarii

  1. Cam acru, Regele acesta – altceva n-a gasit sa spuna decat “rulpina e cam stramba”?
    Altfel… frumoasa povestea, cea mai emotionanta pe care am citit-o pana acum! Deja incep sa ezit, in orasul meu fiind un alt arbore calificat in finala… 😐

  2. @redactie
    poate ar suna mai bine “Copacul din Pecica al regelui” pentru ca asa se intelege ca e al regelui din Pecica. Un fel de “Pat pentru copii de lemn”.

  3. Tipic nationalist. Si destul de urit.
    Desi il chema Laita Ianos, e trecut Laita Ion.

    Numai pentru asta ar fi trebuit sa nu ajunga in competitie.

    • Numele meu de familie e sarbesc. Cel al dascalului de muzica din generala era unguresc. Nici unul dintre noi nu are nici macar urme de alte natii decat cea romaneasca in arborele genealogic – ambii suntem la origine tarani banateni de etnie romana. Nu stiu daca e cazul lu’ Laita Ion/Ianos sau nu, in cazul dascalului meu de muzica si al meu insa numele de familie schimbate sunt consecinta politicii de deznationalizare a administratiei imperiale in Banat. Asta cat de nationalist ti se pare? Din ce stiu eu de la colegi de facultate aradeni, in zona aia politica de deznationalizare practicata de autoritatile maghiare a fost si mai crunta ca in Banat.

  4. si arborii sequoia din Maderat-Pancota nu participa ???? aia au 150 si au fost plantati de baronul Sukowsky si cred ca sunt unicii din tara care nu sunt plantati in afara unor gradini botanice …..

    • Stiu de cel putin un sequoia undeva intre Resita si Anina. Probabil mai sunt si altii in tara.Nu stiu cine l-a plantat pe ala de la sud de Resita, da’ asta-i face pe cei amintiti de matale (de care eu nu stiam) sa nu fie prea speciali. Sau?

  5. Pingback: Parul tatarilor din Ciohorani » Think Outside The Box

Leave A Reply