Coordonatorul campaniei Stop TTIP: Parteneriatul ar fi un sistem de justiţie paralel pentru corporaţii

0

Uniunea Europeană și SUA negociază în prezent un parteneriat economic, despre care spun că ar genera locuri de muncă și o economie mai bună. Criticii Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) argumentează însă că, în realitate, marele câștigător este reprezentat de corporații. Parteneriatul ar presupune o relaxare a condițiilor de intrare pe piața europeană a produselor americane, posibilitatea corporațiilor de a da în judecată statele și chiar un control indirect al mediului privat față de serviciile publice.

 

Protest la Berlin împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții. FOTO: Compact.de 

 

Interviu de Laura Ştefănuţ

 

Oponenții TTIP au pus în discuție întreaga schemă și au câștigat un imens suport din partea cetăţenilor: în trei luni, s-au adunat peste 1,3 milioane de semnături împotriva parteneriatului şi în numeroase state europene s-au organizat proteste.  Am discutat cu Jurgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, care a semnalat pericolele parteneriatului și lipsa de transparență a negocierilor. Maier este în prezent coordonatorul campaniei europene STOP TTIP.

Maier a fost invitat ieri la Bucureşti de Terra Mileniul III, una din cele 10 organizaţii româneşti şi 360 de organizaţii internaţionale ale societăţii civile care fac parte din Iniţiativa Cetăţenească Europeană Independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții. România este printre țările cu cele mai puține semnături împotriva parteneriatului (3600 din 1,3 milioane), dar Maier e convins că odată informați, cetățenii se vor opune mai vocal.

Laura Ștefănuț: Cum ați ajuns să vă implicați în subiectul TTIP?

Jurgen Maier: În aprilie 2013, am început o campanie fiindcă am sesizat cât de puțin știm despre acordul propus. La vremea aceea era secret, dar părea să fie nociv pentru mediu și să aibă tendința de a anula anumite reglementări. Ne-am gândit că trebuie să ajungă pe agenda publică şi că nu poate fi ținut secret. Când am început campania, am fost surprinși de numărul mare oameni care se implică. Nu doar ecologiști, ci și sindicate, activiști pentru drepturile omului, organizații culturale, antreprenoriale — toată lumea părea îngrijorată.

De ce credeți că au reacționat atât de mulți oameni?

Fiindcă oamenilor li s-a spus de foarte multe ori că liberalizarea, relaxarea reglementărilor sunt bune și în final, după cum s-a observat în criza financiară, nu a fost așa. Pe de altă parte, oamenii au văzut că din acest tip de acorduri corporațiile au cel mai mult de câștigat. Și au devenit sceptici față de corporații, care sunt în general împotriva constrângerilor, cum ar fi cele pentru protejarea mediului. Așa că atunci când corporaţiilor le place ceva, oamenii devin suspicioși. Suspiciunea oamenilor a fost alimentată și de faptul că negocierile au fost ținute în secret.

În prezent, pe site-ul Comisiei Europene sunt publicate materiale despre TTIP și este deschisă o consultare publică. Mai puteți vorbi despre o lipsă a transparenței?

În ultimul an au devenit mai transparenți, dar nu datorită Comisiei (Europene n.r.), ci datorită nouă. Am obținut o serie de documente pe surse și le-am publicat noi. Văzând că apar, s-au gândit că e mai bine să le publice ei.

Jurgen Maier, coordonatorul campaniei Stop TTIP. Sursa: Terra Mileniul III

Jurgen Maier, coordonatorul campaniei Stop TTIP. Sursa: Terra Mileniul III

Pe site-ul Comisiei Europene apare și un studiu al Centre for Economic Policy Research, din Londra, care spune că parteneriatul ar avea consecințe bune: mai multe locuri de muncă, o economie mai stabilă. Ce părere aveți de studiu?

Sincer, Comisia a plătit institutul, așa că ei au putut influența rezultatul. Dacă privim la alte studii, vedem alte concluzii. Recent am primit un studiu al Universității americane TUFTS care vorbește despre impactul negativ asupra slujbelor. Au mai fost proiecte față de care așteptările erau mari, dar în timp s-a dovedit că s-au bazat pe un calcul greșit. Realitatea este că nimeni nu poate calcula exact impactul. Nici noi nu o putem face.

Mai există documente secretizate?

Da, cele legate de negocieri – sunt publicate parțial. Dar noi am reușit să obținem unele. Încă nu este publicată lista tuturor documentelor, așa că nu știm care mai sunt secrete încă.

Ce v-a atras atenția în documentele negocierilor obținute pe surse?

Ceea ce surprinde este că americanii nu sunt deloc flexibili în negocieri. Ei au o poziție și o reiterează. Comisia ne spune că face progrese, dar când te uiți la documentele din negocieri, vezi că SUA rămâne pe poziții.

Dar vor trebui să publice forma finală a parteneriatului, înainte să îl implementeze.

Vor face consultări publice, dar nu știm cât vor ține cont de ele. Noi nu acceptăm să negocieze în secret, iar la final să ne dea un document de 1500 de pagini, cum au făcut anul trecut cu acordul între UE și Canada: 1500 de pagini, luați și judecați. Nu așa se face democrația. Trebuie urmărite și negocierile.

Există multe critici ale potențialului parteneriat. Care sunt, în viziunea dvs., principalele aspecte negative?

Ideea este că se vrea o relaxare a standardelor. Haideți să privim la industria alimentară. În SUA poți folosi hormoni, substanțe care sunt interzise în Europa, fiindcă sunt considerate periculoase. Așa că nu poți exporta carnea, decât dacă certifici că nu conține aceste substanțe. Pentru industria cărnii din SUA, aceasta reprezintă o barieră comercială, așa că vor să scape de ea. Pentru noi, e un standard de sănătate publică, despre care noi credem că e foarte important. La fel și în cazul cosmeticelor, în Europa sunt interzise 1300 de substanțe. În America doar 11. Dacă Europa relaxează standardele, va face un compromis, cel puțin pentru cetățenii ei. De ce am sacrifica sănătatea oamenilor?

O altă problemă este că, prin acest parteneriat, companile vor putea da in judecată statul pentru compensații. Voi cunoașteți foarte bine scenariul în România, unde aveți situația Gabriel Resources (Roșia Montană Gold Corporation). Dacă aplici asta la nivel european, faci un sistem de justiție paralel pentru corporații care nu e legitim și va deveni chiar mai greu să le oprești.

Ei susțin că nu vor acapara serviciile publice. E adevărat?

Ideea nu este să privatizeze, dar vor să implementeze un sistem de tratament egal pentru investitorii străini. Sună bine, dar nu este, fiindcă în acest fel pot spune că nu este just ca spitalele publice să primească subvenții și cele private nu, sub pretextul că nu este un tratament egal.

Găsiți aspecte pozitive în TTIP?

Nu. Dar nici nu suntem împotriva comerțului, mai ales că el există deja. Dacă te uiți în Europa, vezi companii americane. La fel și invers.

Ce instrumente folosiți să convingeți oamenii?

În primul rând, informăm. Am sesizat că mai multă informare duce la mai multă opoziție. Strângem semnături în toată Europa și cerem autorităților să țină cont de ele. Recent, am avut proteste la Berlin, unde s-au strâns în jur de 15.000 de oameni, în special agricultor, care se opun TTIF.

De ce se opun agricultorii?

Fiindcă nu mai vor influența marilor corporații. Deja au presiuni din partea lor, supermarketurile le distrug piața. Ei ar fi puși în fața unei competiții neloaiale. Comisia le spune că vor putea exporta laptele în SUA, dar de ce ar vrea asta?

Mai multe inormaţii despre criticile aduse Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții puteţi citi afla de pe site-ul campaniei internaţionale şi de pe site-ul campaniei derulate în România.  Rămâneţi la curent cu iniţiativa cetăţenească la adresa TTIP, urmărind pagina de Facebook

 

Puteţi citi şi:

Cetăţenii Europei împotriva acordului care ar oferi corporaţiilor puteri nelimitate

Un tratat dintre SUA şi EU ar urma să ofere corporaţiilor puteri uriaşe


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger