Continua calatorie a apei

7

apa

Volumul total de apa de pe planeta noastra este estimat undeva la 1386 miliarde km³. Acest volum este constant si echilibrat, adica exista aceeasi cantitate de apa pe Pamant astazi, ca si acum miliarde de ani. Acesta se datoreaza faptului ca apa face parte
dintr-un proces continuu denumit circuitul hidrologic sau mai simplu ciclul apei.

de Tusnad (P)

Apa este singura substanta de pe Pamant care exista in toate cele trei stari de agregare: solida, lichida, gazoasa. O regasim in forma lichida in oceane si lacuri sau in paharul cu apa pe care il bem, in forma solida- ca gheata in interiorul scoartei pamantului, zapada sau sloiuri care atarna de acoperisuri iarna si in forma de gaz ca si vapori in atmosfera sau ca aburi scosi de un ceainic. Ciclul hidrologic descrie aceasta calatorie pe care o face apa in natura, “deghizandu-se” permanent in noi si noi forme. Continua schimbare de stari ii permite sa ajunga din adancul pamantului in vazduh ca si nori si inapoi pe pamant ca si ploaie. Soarele este motorul acestui proces, recicland apa, iar si iar. S-ar putea, asadar, ca moleculele de apa care au cazut ca ploaie in gradina bunicilor odinioara, sa se reintoarca azi-maine sub forma de zapada.Cele trei fenomene prin care apa se tine in permanenta miscare intre rezervoarele sale lichide, gazoase si solide sunt procesele de evaporare, condensare si precipitatie. Circuitul nu se termina niciodata, nu exista inceput si sfarsit, procesul este continuu.

Cea mai mare parte a evaporarii se intampla in oceane si mari, aici aflandu-se cea mai mare parte a apei lichide, cam 97% din volumul total de apa al Terrei. Apa dulce reprezinta numai 3%, si mai bine de 2/3 din acesta este stocata in Groenlanda si Antarctica sub forma de zapada si gheata. Existenta vietatilor depinde de un mic procent de cca. 1% de apa dulce care se gaseste in natura sub forma de precipitatii, ape subterane, izvoare, rauri si lacuri.

Cand soarele incalzeste apa oceanelor si a marilor, o parte din apa lor se transforma in vapori. O alta forma a evaporarii este cea de la plante: acestea folosesc apa din pamant pentru procesele vitale si o elimina apoi prin evapo-transpiratie in atmosfera. Mai exista si sublimarea, adica fenomemul prin care zapada si gheata, sub influenta caldurii, se transforma in vapori. Impreuna, evaporarea, sublimarea, transpiratia plus emisiile vulcanice contribuie la volumul total de vapori din atmosfera. Oceanele furnizeaza aproximativ 90% din apa evaporata care intra in acest circuit. Insa si transpiratia plantelor este semnificativa. De exemplu, o cultura de porumb de 0,5 hectare poate “transpira” mai bine de 15 l de apa in fiecare zi.

Odata produsi, vaporii de apa se ridica in aer, se racesc si se preshimba in apa lichida pintr-un  proces numit condensare. Un nor pufos nu este altceva decat o aglomeratie de particule de apa condensata. Daca este suficient de frig, apa se condenseaza si in atmosfera din apropierea suprafetei pamantului formand ceata.
Al treilea proces, precipitatia readuce apa pe Pamant in forma de ploaie, lapovita, ninsoare, grindina, chiciura.

Apa sta intr-o anumita faza a circuitului hidrologic  mai mult decat in altele. O picatura de apa poate petrece 3000 de ani in ocean inainte sa se mute intr-o alta faza a ciclului, in timp ce o picatura de apa petrece in medie 8-10 zile in atmosfera inainte sa cada inapoi pe Pamant.

Prezenta apei in atmosfera este unul dintre factorii care fac posibila existenta vietii pe Pamant.  In 1859,  naturalistul irlandez John Tyndall a inceput sa studieze proprietatile termale ale gazelor din atmosfera. El a descoperit ca vaporii de apa, impreuna  cu unele gaze precum bioxidul de carbon blocheaza caldura in atmosfera  si produc efectul de sera, iar impreuna cu alte gaze precum nitrogenul sau argonul permit eliberarea caldurii in spatiu. Prezenta vaporilor in aer faciliteaza mentinerea temperaturii de suprafata la valori intre -40  si 55 grade Celsius. Pe planetele cu atmosfera fara vapori de apa, ca si Marte,  temperaturile pot ajunge la -100 grade Celsius.

Desi volumul de precipitatii variaza de la loc la loc, evaporarea si precipitatiile se afla intr-un echilibru global. Adica, daca evaporarea creste, precipitatiile la randul lor vor creste.

Ridicarea temperaturii globale este unul dintre factorii care duc la cresterea evaporarii din oceane si, implicit, la un volum mai mare al precipitatiilor la nivelul Pamantului.  Volumul urias de apa de pe Terra face ca interventia directa a omului in circulatia globala a acesteia sa fie relativ nesemnificativa. Totusi, in ultimele decade, omul  a inceput sa influenteze direct sau indirect circulatia apei. Cu cat oamenii folosesc mai multa apa in activitatile lor, cu atat mai repede se utilizeaza resursele de apa potabila. Iar cum circuitul apei isi are ritmul sau stabil si cumpanit, este posibil ca oamenii sa foloseasca resursele de ape potabile disponibile inainte ca acestea sa poata fi reinnoite. Irigatiile, reducerea suprafetelor impadurile, sunt doar cateva dintre cauzele perturbarii circuitului hidrologic si al echilibrului fin al naturii.

Asadar, datorita circuitului hidrologic noi folosim si refolosim aceeasi apa care a existat pe Pamant acum milioane de ani.  Problema este ca, desi volumul de apa a ramas acelasi, cantitatea de apa curata a scazut drastic in ultimele decenii. La un moment dat, daca nu avem grija de resursele noastre de apa si de echilibrul circuitului ei reinnoitor, s-ar putea sa ramanem doar cu apa poluata.

(Sursa:“The Hydrologic Cycle, Water’s journey through the time”, de Anne E. Egger)

Tags:



7 comentarii

  1. Interesant articol dar unele date pe care le prezentati nu sunt corecte.
    Apa nu ocupa 97 % din suprafata pamantului, ci doar cca 76-78%.
    Despre criza apei datorata cresterii populatiei si consumului mai sunt multe de spus. Un film recent de pe youtube :

  2. Copiem un articol din strainatate si ne uitam la el ca la o icoana . O fi teoretic aceasi cantitate de apa ” de miliarde de ani ” dar poate explica autorul cum ramane cu o parte din apa folosita la miliardele de metri cubi de beton sau din alte materiale sau materii prime , alimente etc . Nu cred ca apa folosita se intoarce in totalitate in natura . Dar … in presa , se pare ca e o ” lege de aur ” ,
    SENZATIONALUL , logica nu mai este necesara !

  3. Domnule logician NAE :
    [editat admin]Unde crezi ca dispare apa din natura ? In alimente ?
    Pai alimentele nu le consumi? Si dupa ce le consumi , le pastrezi acolo ?

    Aia cu betonul e gogomanie mare. Sa nu o mai spui la nimeni.
    Cantitatea de apa de pe planeta ramane aceeasi, chiar daca betonul tau din fundatia casei are igrasie.

    • as fi foarte curios sa aflu cum s-au facut masuratorile acum 500 de ani …de stiu exact astazi ca este aceeasi cantitate de apa pe planeta…eu stiu doar ca nivelul marilor si oceanelor tot creste …a se documenta cum dispar insule gen Kiribati ..etc..
      articolul reflecta si o idee importanta si la fel de reala. apa este aceeasi de mii de ani indiferent care-a fost sursa initiala care-a introdus-o in circuit. lipsa de interes pt studiul acestei substante magice imi da de gandit in schimb.stim cu totii ca daca acest robinet natural se inchide intr-o zi totul dispare de pe terra; nimik mai mult …surse alternative …etc..nimik?!

Leave A Reply