Un studiu recent ne aduce această concluzie (nu neapărat o surpriză): consumerismul duce la depresie. Consumerismul este catalogat ca şi elementul cheie al oricărei societăţi capitaliste şi piesa centrală a economiei mondiale. Totuşi, în ciuda rolului zilnic pe care îl are în vieţile noastre, dorinţa continuă de a achiziţiona bunuri materiale ajunge să ne indispună şi să ne îndepărteze de ceilalţi.
Studiul a fost realizat de o echipă de la Universitatea Northwestern (Chicago, SUA). Potrivit acestuia, oamenii care pun un mare preţ pe bogăţie, statut social şi posesiuni materiale ar fi, de fapt, cei mai deprimaţi şi mai anti-sociali dintre noi. Altfel spus, cei care caută să îşi cumpere fericirea sub forma lucrurilor sunt mai degrabă predispuşi unor stări care numai de fericire nu sunt, ci exact opuse. Coordonatorul cercetării, Galen V. Bodenhausen, spune că nu doar consumatorii înrăiţi sunt susceptibili de a cădea în „depresia materialismului”, ci problema se întâlneşte cam la oricine se află în calea mesajelor (reclame, mai cu seamă) ce declanşează dorinţa de achiziţie. „Indiferent de personalitate, în situaţii care activează o anumită stare mentală de consum, oamenii dezvoltă acelaşi tip problematic de comportament, cu tot cu efectele sale negative psihice şi sociale”, explică Bodenhausen.
Cercetarea echipei a fost publicată de revista Psychological Science, care subliniază şi experimentele realizate de către cercetători în cadrul studiului. Unul dintre experimente, spre exemplu, a demonstrat că subiecţii care au privit imagini cu maşini, electronice şi bijuterii au simţit mai acut anxietatea, depresia şi s-au declarat mai puţin interesaţi de viaţa socială, de petreceri, decât cei care au privit alte imagini. Un alt experiment a arătat că persoane mai puternic atrase de cuvinte precum „bogăţie” şi „putere” sunt mai degrabă neîncrezătoare şi mai puţin cooperante cu cei din jur; una din concluziile studiului, astfel, vine să spună că statutul de consumator nu uneşte, ci separă oamenii. Autorii studiului spun că depresia şi izolarea socială provocate de influenţele materialiste pot dispărea prin „tăierea răului de la rădăcină”, cum zice vorba românească – spre exemplu, prin mai puţin timp petrecut în faţa televizorului, unde tot ce vedem este reclamă, marketing, pe scurt, tentaţie şi fals.
Sursa: TreeHugger
Foto: Moneywalks.com