Consumerismul joacă un rol uriaș în schimbările climatice

1

Mare parte din oameni știu astăzi că sectorul industrial al Chinei generează mai multe emisii cu efect de seră decât orice altă țară, statul asiatic depășind Statele Unite în acest sens în 2007. Un nou studiu arată însă că în jur de 60% din emisiile globale cu efect de seră și între 50% și 80% din utilizarea pământurilor, materialelor și apei sunt atribuite consumului uman. În acest context, amprenta de mediu a Chinei generată de consumul pe cap de locuitor este mică, spun cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, autorii studiului, pentru că deși țara produce mult, își exportă majoritatea produselor.

„Toți vrem să dăm vina pe altcineva, pe guvern, pe companii”, a spus Diana Ivanova, doctorandă la universitatea norvegiană, citată de Gemini.no. „Dar între 60% și 80% din impacturile asupra planetei sunt generate de consumul casnic. Dacă ne schimbăm comportamentele de consum, asta ar avea un efect dramatic și asupra amprentei noastre de mediu”. Noua cercetare a analizat impactul de mediu al consumatorilor din 43 de țări și din cinci regiuni din restul lumii. Cele 43 de țări analizate dețin 89% din PIB-ul mondial și sunt responsabile pentru 80-90% din comerțul din Europa.

Consumatorii, au observat Ivanova și colegii ei, sunt direct responsabili pentru 20% din totalitatea amprentelor de carbon, procent rezultat din condusul mașinilor și încălzitul locuințelor. Patru cincimi din impacturile de mediu atribuite consumatorilor sunt indirecte, fiind vorba de impacturi secundare derivate din producerea bunurilor și a produselor cumpărate de oameni, cum ar fi, de exemplu, arderea combustibilului la condusul mașinilor.

Mare parte din apa consumată la nivelul planetei este destinată produselor pe care le cumpărăm. Producția de carne de vită, de exemplu, necesită foarte multă apă, pentru că vacile consumă furaje care au nevoie de apă pentru a crește. Din moment ce rumegătoarele nu transformă eficient furajele în carnea pe o consumăm, este nevoie, în medie, de 15.415 de litri de apă pentru producerea unui kilogram de carne de vită. Producerea lactatelor necesită la rândul lor cantități mari de apă.

Când un grup de cercetători danezi a calculat diferența dintre producerea unui litru de lapte de soia din boabe crescute în Belgia și producerea unui litru de lapte de vacă, au observat că primul proces consumă 297 de litri de apă (dintre care 62% se duce pe creșterea plantelor), în timp ce producerea unui litru de lapte de vacă implică utilizarea a 1.050 de litri de apă.

Alimentele procesate necesită multă energie și apă pentru producerea materiei prime, expedierea ei spre procesatori, fabricarea produselor procesate și apoi ambalarea lor. Ciocolata, de exemplu, este unul dintre cei mai mari consumatori de apă – este nevoie de 17.000 de litri de apă pentru producerea unui singur kilogram de ciocolată.

Când au analizat impacturile consumatorilor în funcție de țările în care trăiesc, cercetătorii au observat un tipar: cu cât este mai bogată o țară, cu atât locuitorii ei au un consum mai ridicat și un impact mai mare asupra planetei. Națiunile bogate consumă mai multă carne, mai multe lactate și mai multe alimente procesate.

Graficul arată gradul în care consumatorul mediu din fiecare din țările și regiunile analizate afectează direct și indirect mediul în funcție de emisii cu efect de seră, consum de apă, utilizarea pământurilor și a materialelor.

Statele Unite s-au clasat pe primul loc la capitolul emisii cu efect de seră pe cap de locuitor, cu o amprentă de carbon echivalentă cu 18,6 tone de dioxid de carbon (în România, după cum se poate vedea în graficul de mai sus, cifra este 4,6 tone). Luxemburg s-a clasat pe locul doi, cu 18,5 tone, urmată de Australia, cu 17,7 tone. China, în schimb, s-a dovedit a avea o amprentă de doar 1,8 tone de CO2 pe cap de lociutor, media globală fiind de 3,4 tone. Țările cu cel mai mare nivel de consum au un impact asupra mediul de circa 5,5 ori mai mare decât media globală.

Rezultatele reflectă și efectele mixului energetic folosit pentru producerea electricității în țările analizate. Existența unui număr mai mare de uzine nucleare și hidroelectrice în țări precum Suedia, Franța, Japonia și Norvegia face ca aceste țări să aibă amprente de carbon mai mici decât țările cu venituri similare, dar care folosesc o cantitate mai mare de combustibili fosili în mixul lor energetic. Iar o parte semnificativă din impactul consumatorilor din Suedia și Franța (65%, respectiv 51%) provine din importuri, produsele importate în aceste țări fiind produse în mare parte prin arderea combustibililor fosili.

În prezent, consumatorii din Uniunea Europeană cheltuiesc 13% din veniturile totale ale gospodăriilor lor pe produse fabricate. Dacă nu ar mai cheltui bani pe aceste produse și i-ar investi în schimb în servicii, asta ar reduce amprenta medie de carbon a unei gospodării din UE cu 12%, susține Ivanova.

Tags:



Un comentariu

  1. Ar fi frumos daca ati si gandi putin inainte sa luati de bune datele astea: “1050 de litri de apa pt un litru de lapte”… asta in conditiile in care o vaca bea vreo 30… 40 de litri pe zi si da vreo 10 de lapte. Sa zicem ca socotim si apa cu care se cresc furajele, desii nu iriga nimeni lucerna, e apa de ploaie, dar tot nu vad in ce univers ajungi sa consumi O TONA de apa pentru un litru de lapte!

    Altfel spus, o ferma de 100 de vaci consuma 1000 de metri cubi de apa… pe zi :))

    Chiar daca socotesti si apa care ploua unde cresc furajele, tot nu iese socoteala. in Romania, cu 0.5 mc pe metru patrat, pe an, ar insemna ca ai nevoie de vreo 1000 [mc/zi] * 365 [zile/an] / 0.5 [mc/mp*an] = 70 de km patrati pentru o ferma de 100 de vaci. Daca nu am gresit pe undeva la calcul, asta inseamna foarte, foarte mult! Gen nu am mai creste nimic decat lucerna.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger