Consumator ocazional despre fumatul de marijuana:”Este micul meu joc elitist. Este intimitatea mea”

16

“Acum am dovada absolută că fumatul unei singure țigări de marijuana este echivalentul, în ceea ce privește daunele cerebrale, aflării pe Insula Bikini în timpul exploziei unei bombe cu hidrogen”, ar fi spus Ronald Reagan, al 40-lea președinte al Statelor Unite, țara care, la începutul anilor ’70, a lansat așa-numitul “război împotriva drogurilor”. “Muzica suna altfel. Fiecare sunet părea să aibă o logică în acea încăpere. Adaptare – platou – exaltare. Respiro. Zâmbet. Din nou, adaptare – platou – exaltare. Nu exista niciun pericol real sau imaginat”, spune însă unul dintre actualii consumatori de canabis (marijuana), Luca M., care ne descrie mai jos experiența sa, bună și rea, cu această substanță ilegală în România. Aflați care sunt efectele, istoria și utilizările plantei care a intrat de mii de ani în consumul omenirii în al doilea episod din noul nostru serial informativ pe tema consumului de droguri în România.

 

Text scris de Luca M. (consumator ocazional de canabis, 28 de ani). Serial realizat în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. Vă avertizăm că acest material conține informații explicite privind consumul de droguri. Nu promovăm consumul de droguri, ci vă oferim aceste informații pentru o cât mai bună înțelegere a fenomenului și a efectelor sale.

Tragi?

Intrasem în acea baie cu un singur gând: să-mi golesc vezica. În casa interbelică în care mă aflam, zgomotul petrecerii era prea puternic ca să mă prind că în baie s-au adunat nişte oameni să socializeze. În cerc. M-a amuzat solemnitatea cu care îşi pasau tacticos jointul. Apoi a venit întrebarea, continuată de gestul generos de a lua jointul: Tragi? La cei 22 de ani ai mei ştiam că ce se întâmplă acolo nu este acceptat de legi şi de multe alte cercuri, mai conservatoare. Ştiam că este o abatere de la normă, dar care părea al dracului de decentă în acel tablou. Mă minunam să văd în acel cerc oameni mişto, pe care nu i-aş fi bănuit că se ascund în băi ca să discute şi să paseze. Am ezitat în faţa jointului pentru că nu ştiam ce ascunde acel fum dens. Nu încercasem niciodată până în acel moment.

Ezitarea mi-a fost tăiată brusc de mâna care ţinea jointul: Ia, frate! It’s good shit. E adus acum din Olanda, a spart piaţa. Se cheamă Flash Jack. Nu-mi bat joc de tine!

M-am amuzat şi mai tare în gândul meu: Hopa, oamenii ăştia habar n-au de ce ezit. Ei cred că fac nazuri, că sunt versat în chestiile astea.

Aşa că mi-am zis să-mi conserv statutul în acel cerc, să nu par un periferic şi-am tras cu forţă un fum. Poate două. Nu-mi amintesc cu precizie.

Senzaţiile

Am părăsit baia amuzat de jocurile infantile ale acelor oameni. Pentru câteva minute credeam că desluşisem secretul marijuanei: multă autosugestie şi senzaţia cool pe care ţi-o conferă orice fruct interzis. Apoi a început amorţeala. Îmi simţeam tâmplele zvâcnind cu putere. Parcă mi se micşoraseră sinusurile. Mâinile şi picioarele îmi erau de plumb. Trebuia să stau jos. Nu înţelegeam de ce se estompaseră brusc vocile din jur şi de ce unii oameni, chiar şi necunoscuţi, mă fixau cu privirea. Am încercat să încheg o conversaţie cu un amic. Nu îmi auzeam cuvintele, dar eram ferm convins că le pocesc grav. Parcă nu vroiau să iasă din gură. După vreo cinci minute m-am prins: şi el fumase. Apoi ne-am dumirit amândoi şi am început să analizăm procesul. Decalajul dintre sunete şi imagini, distanţa dintre intenţia de a verbaliza şi actul propriu-zis şi situaţia ridicolă în care ne aflam. Şi ne era tare bine. Adânciţi în fotolii, ne lăsam capetele pe spate, cu gura uşor întredeschisă, de parcă am fi fost fericiţii beneficiari ai unui sex oral.  Apoi, amicului meu i s-a făcut rău şi a ieşit în curtea casei să vomite. Eu am rămas singur, fără partener de joacă. Şi singurătatea a fost sentimentul care m-a apăsat până mi-am revenit din fumul tras. M-am trezit cufundat într-o singurătate şi tristeţe greu de suportat.  Mă uitam dezorientat la toţi oamenii din încăpere şi mă simţeam cel mai nefericit om de pe pământ. În gândurile mele, credeam că tocmai avusesem o revelaţie: toţi oamenii au pe cineva alături, eu sunt cel mai singur. M-am ridicat din fotoliu şi mi-am chemat un taxi ce avea să mă ducă în bârlogul meu de om singuratic.

Trezirea

Cred că m-am trezit cu adevărat abia a doua zi dimineaţă. E drept,până să ajung acasă, nu mai aveam probleme de percepţie asupra timpului şi vitezei. Mă simţeam epuizat, de parcă aş fi depus efort fizic. Probabil obosisem încercând să îmi revin. Habar n-am. Trebuia să dorm straşnic, ceea ce am şi făcut. A doua zi dimineaţă, parcă eram mahmur. Cu două guri de cafea am reuşit să mă mobilizez şi să recapitulez seara de dinainte. Stânjenit, amuzat, uimit şi uşor mândru. Adio, virginitate!

 

Joint (țigară de marijuana)/Flickr-Torben Bjorn Hansen

 

Celelalte jointuri

În perioada imediat următoare (vreo două, trei luni) am intrat într-o zonă destul de bizară. Încercam să devin un iniţiat, să mă actualizez. Orice joint, de la orice petrecere, ajungea şi pe la mine. Mă transfiguram. Deveneam exuberant şi nu înţelegeam de ce lumea din jur se uita îngrijorată la mine. Se pare că-i speria faţa mea palidă, ce părea dominată de ochii injectaţi şi buzele albăstrii. Mie mi-era bine şi oarecum ciudă că oamenii din jur se prindeau că sunt fumat. Puneam asta pe seama amatorismului meu. Ignoram, cu bună ştiinţă, un aspect destul de important: alcoolul ingerat înainte de a trage din joint. Refuzam să ascult sfaturile iniţiaţilor care încercau să mă ţină departe de alcool. Fiecare scenă se termina la fel, cu mine vomitând.

Răul

Din fericire, derapajele mele ocazionale nu au lăsat traume semnificative. Paradoxal, realizam de fiecare dată ce mi se întâmplă şi mă afundam în procese bizare de remontare, de revenire pe linia de plutire. Mă panicau adunările de oameni, boram în neştire la început şi păream scos din „Exorcistul”. Iarba, petrecerile şi alcoolul nu aveau nicio legătură cu mine. Amestecul de vinovăţie şi jenă părea să fie la pachet cu fumul inhalat. După fiecare episod, recapitulam stările şi mă puneam pe un eşafod al autocriticii. Mă enervau zâmbetele şi remarcile de a doua zi: Ai comis-o aseară! Post-factum mă simţeam vulnerabil în faţa celorlalţi.  Nu eram şi nu mă simţeam cool. Pur şi simplu mă jucam prosteşte şi nu reuşeam să ating acele experienţe mult lăudate de alţi oameni. Oboseala era la cote maxime. Trebuia să mă odihnesc. Nu neapărat de teama simptomelor fizice, cât a celor sociale. Nu eram un fumător decent.

Decenţa

Am redescoperit iarba după un an şi ceva, alături de o prietenă dragă. Cafea, portocale, ciocolată, iarbă şi Shpongle în surdină. Prin draperia portocalie se strecura o lumină caldă care se revărsa pe parchetul masiv al încăperii. Sentimentul de confort era maxim. Mă simţeam securizat şi liber să tac. Nu era o muţenie indusă de iarbă, ci una de căutare, de introspecţie. Muzica suna altfel. Fiecare sunet părea să aibă o logică în acea încăpere. Adaptare – platou – exaltare. Respiro. Zâmbet. Din nou, adaptare – platou – exaltare. Nu exista niciun pericol real sau imaginat. Din când în când, mă uitam spre prietena mea. O vedeam zâmbindu-mi cald, şuşotind un mulţumesc ce se integra în muzica din jur. Realizam că sunt fericit, că sunt complet şi nu trebuia să fac sharing obscen. Nu aveam nimic de confesat. Totul era pentru mine. Eram în cel mai intim loc de pe Pământ, însoţit de o figură familiară şi discretă.  Găsisem binele şi decenţa. Revelaţia: atunci când tac, oamenii sunt buni şi frumoşi.

Nevoia

Deşi am găsit reţeta succesului în sportul ăsta, nu am dezvoltat o pasiune pentru THC. Am petrecut o săptămână în Amsterdam şi nu m-am aruncat în borcanul cu miere. Nu cred să fi fumat jumătate de joint în vacanţa aia olandeză. Ba chiar aş putea să descriu cum expiră, după şase luni, un gram de iarbă lăsat într-o cutiuţă. Nu am simţit niciodată că-mi arde buza. Când se întâmplă, se întâmplă. Este un joc ocazional, care funcţionează mai bine decât o confesiune sordidă. Sunt conştient de limitele şi frustrările mele. Sunt conştient că nici nu ştiu cât ştiu şi ce voi ajunge să ştiu despre mine. Uneori, rup ritmul şi nu mai analizez nimic. Trag adânc în piept şi mă bucur de ventilare. Este micul meu joc elitist. Este intimitatea mea.

***

Plantă uscată de canabis/Flirckr-erissiva

Ce este canabisul?

Canabisul sau marijuana sau iarba sau cânepa indiană (denumirile cel mai des întâlnite) este o plantă răspândită în regiunile cu climă temperată și poate cel mai consumat și popular drog de pe planetă, care a stat în spatele unor mișcări sociale și a atins toate păturile societății. În întreaga lume sunt cel puțin 200 de milioane de consumatori declarați, iar planta este importată în mare parte din Maroc, Pakistan, Liban și Afganistan.

Principalul ingredient activ al acestei plante este delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC), o substanță chimică responsabilă pentru efectele asupra psihicului. THC străbate rapid organismul şi ajunge în creier, unde afectează mai ales receptorii din regiunile ce controlează gândirea, memoria, senzaţiile, concentrarea, percepţia timpului şi coordonarea. Există un sistem de recompensă la nivelul creierului uman asupra căruia acţionează majoritatea substanţelor euforizante, cum este canabisul.

Ca drog, canabisul este produs sub mai multe forme: marijuana sau iarba (amestec de frunze, tulpină, seminţe), haşiş (răşină răzuită de pe planta uscată și frământată în bucăți maro sau negre ce seamană cu plastilina, care are de regulă efecte mai puternice decât planta) sau ulei (obținut din rășină și considerat cel mai puternic derivat al canabisului). În România, prețul unui gram variază între 10 și 20 de euro pentru canabis și  între 15 și 20 de euro pentru hașiș.

Mulți oameni cred, pornind de la o serie de studii, că planta și derivatele sale au ajuns de 10-15 ori mai puternice decât în anii ’60, când a stimulat mişcarea hippie. Alte cercetări susțin însă că nu există dovezi semnificative care să ateste sporirea potenței. Și asta pentru că, în majoritatea țărilor europene, canabisul de import a dominat piața și a rămas stabil de-a lungul anilor.

Modalități de consum

Canabisul este fumat în ţigări (joint), la pipă sau la bong. Mai poate fi consumat în infuzii (ceai) sau amestecat în mâncare sau prăjituri. Planta uscată (mugurii sunt considerați cei mai de preț) sau rășina ei este fărâmițată și, uneori, amestecată cu tutun, și introdusă apoi într-o foiță folosită la rulatul tutunului. Dacă planta este verde, efectele sale sunt considerate mai slabe. Cum se face un joint? Mai întâi se confecționează un filtru decupând o bucată de hârtie, dintr-o cartelă de metrou sau din coperta unui CD (gama este variată), care se face apoi sul. Filtrul se așază într-un capăt al foiței, cu laterala ei lipicioasă în sus, și se rulează până se face o fantă, unde vine aluatul. Acesta este presărat de-a lungul foiței începând cu filtrul, unde de regulă se pune mai mult. Se tasează bine amestecul, să nu fie „împrăștiat”, iar foița se rulează până la latura lipicioasă, care deservește același rol de etanșare ca în cazul unui plic pentru scrisori. Jointul se bate de palmă, pentru compactarea aluatului, i se aplică un muștiuc în vârf și se aprinde. Fumul este ținut de regulă câteva secunde în piept înainte de exhalare. Uleiul de hașiș se unge de obicei pe o foiță umplută cu tutun extras dintr-o țigară, fiind repetat procedeul de mai sus.

 

Bong/Flickr-Adriano Agulló

Efecte

Consumul canabisului cauzează o serie de efecte fizice precum puls accelerat, tensiune arterială scăzută, ochi injectați, gură uscată, sporirea poftei de mâncare și amețeală ocazională. Efectele apar la câteva minute de la consum și pot dura și câteva ore în funcție de cantitatea inhalată. Atunci când este consumat în mâncare, efectele canabisului se instalează mai târziu, însă durează mai mult. Canabisul are un ușor efect sedativ, însă experiența poate varia în funcție de dispoziția consumatorului și așteptările pe care le are de la substanță. Mulți oameni spun că nu li s-a întâmplat nimic când au fumat pentru prima oară iarbă.

La nivel general, canabisul îi ajută pe oameni să se relaxeze. Experimentează o stare de bine, de euforie, de veselie, sociabilitate și impresia unei creativități crescute, râs spontan și necontrolat, emoții ascuțite la maximum și devin fie foarte vorbăreți, fie închiși. Utilizatorii descriu o percepție intensificată a muzicii și a culorilor, o intesificare a gustului, mirosului și auzului și senzația că timpul se dilată, stă în loc. Totodată, sub influența canabisului, memoria de scurtă durată poate fi afectată, însă acest fenomen se oprește după ce efectele substanței se risipesc. Este afectată însă și coordonarea, ceea ce poate duce la accidente de mașină.

Canabisul îndepărtează și inhibițiile, ceea ce înseamnă că unii oameni se pot angaja în acte sexuale pe care le pot regreta mai târziu sau că sunt mai puțini atenți la măsurile de protecție. Totodată, consumul de canabis poate dăuna și sănătății fizice. Poate intensifica ritmul cardiac, un pericol pentru oamenii cu afecțiuni cardiace, poate înrăutăți astmul și poate cauza daune la fel de mari ca țigările asupra plămânilor, din câte susțin studiile. Pe unii consumatori, canabisul îi face anxioși, panicoși și paranoici (au impresia că toată lumea vrea să le facă rău). Asta se poate întâmpla în cazul utilizatorilor neexperimentați sau al celor care sunt deja anxioși ori consumă doze ridicate de canabis.

Consumul excesiv de canabis în rândul oamenilor care au deja tulburări mentale poate duce la experiențe foarte
tulburătoare. Multe voci spun că la consumatorii care au un teren psihic vulnerabilizat sau o predispoziţie anterioară consumului spre depresie sau spre schizofrenie, substanţa poate induce episoade de depresie sau chiar episoade psihotice. Un episod psihotic este atunci când consumatorul pierde contactul cu realitatea şi începe să aibă tot felul de gânduri, că este urmărit, că aude voci sau că este în comunicare cu divinitatea. La o mică parte dintre aceşti consumatori, problemele pot să persiste mai multă vreme, dar pot fi remise cu tratament psihiatric şi medicamentos. Totodată, consumul de canabis a fost asociat cu instalarea mai timpurie a schizofreniei și a psihozei în general, însă nu există un consens științific în această privință, sau cu declanșarea tulburării de depersonalizare.

Dependență

Consumul de canabis nu este asociat cu dependența fizică. Consumatorii fideli care renunță la folosirea substanței nu suferă episoade de sevraj de genul celor induse de droguri precum heorina. Dacă dependența de canabis este foarte puțin fizică – când persoana renunţă la consum, organismul nu reacţionează violent, apărând doar o uşoară nervozitate –, se vorbește de o dependență psihică, care îi determină pe consumatori să consume zilnic. Când consumul este întrerupt, se instalează o poftă puternică de reluare a consumului și una de mâncare scăzută, letargie, schimbări ale dispoziției sau insomnie.

Unii consumatori folosesc atât de des această substanță, încât se află aproape tot timpul sub influența ei. Oamenii care consumă canabis în exces par să fie apatici, le dispar energia și motivația și obțin rezultate slabe la job sau la școală. Această dispoziție se poate menține pe o durată de câteva săptămâni de la oprirea consumului. Cu toate acestea, stările cu pricina par să fie rare și sunt asemănătoare celor instalate după consumul excesiv de alcool și de tranchilizante.

Utilizări medicale

Există numeroase cercetări care suțin că substanța are efecte terapeutice pentru astm, glaucom, dureri acute, spasme musculare, scleroză multiplă, anorexie, afecțiuni ale dispoziției sau tulburări compulsive. Totodată, se crede că un receptor canabinoid recent identificat – anandamida – ar putea fi eficient în tratarea unor afecțiuni psihice sau fizice. Unii specialiști din domeniul medical și-au oferit sprijinul medical în favoarea utilizării canabisului în scopuri medicale. În plus, numeroase cercetări internaționale încearcă să identifice extracte de canabis și să le transforme în medicamente. Există puține șanse ca iarba care se fumează să fie prescrisă sub formă de medicament, și asta din cauza dificultății de administrare a unor doze exacte și a impurităților periculoase pe care le poate avea în compoziție.

 

Imagine de la unul dintre cele mai mari festivaluri hiduse, unde misticii fumează marijuana/Reuters

Istoric și legislație

Canabisul a fost documentat pentru prima oară în textul de prezentare a unui leac dintr-o farmacie chinezească din secolul I î.Hr. A fost folosit la scară largă în Orientul Mijlociu, India și China ca leac medical, la fabricarea unei game largi de produse (precum haine, funii, saci), în cadrul unor ceremonii religioase și în scopuri hedoniste. Drogul a fost adus în Europa Occidentală de către soldații armatei lui Napoleon care luptaseră în nordul Africii la începutul secolului XIX, fiind folosit pentru delectare, și introdus în medicina vestică în anii 1840 de un medic care lucra în India. La început era utilizat pentru ostoirea durerilor, mai ales pentru alinarea chinurilor facerii. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, canabisul a fost folosit de numeroși oameni pentru îmblânzirea unei game variate de afecțiuni.

De la începutul secolului XX, majoritatea țărilor au început să emită legi împotriva cultivării, posesiei și transferului de canabis. La o conferință internațională din 1924 – Second International Opium Conference –, un delegat egiptean a convins alte state că această plantă îi înnebunea pe consumatori și crea depdendență: „Hașișul absorbit în cantități mari generează un delir cumplit, predispune lumea la acte de violență și produce un râs strident caracteristic. [Prin consumul constant], înfățișarea depdendentului devine posomorâtă, ochii îi sunt sălbatici iar expresia de pe fața lui este prostească. Funcțiile sale intelectuale se slăbesc treptat și întreg organismul i se degradează. Dependentul devine adesea neurastenic și, în cele din urmă, nebun”.

Cu toate acestea, numeroase jurisdicții (cazul Olandei este cel mai cunoscut, iar alte state găsiți aici) au dezincriminat sau au redus pedepsele pentru posesia de canabis pentru consum propriu, axându-se mai mult pe traficanții de droguri de pe piața neagră. (Despre dezincriminarea posesiei pentru consum propriu vob vorbi într-un episod viitor, când vom prezenta alternativele la prohibiție). În România, consumul de canabis este interzis. Planta, răşina şi uleiul de canabis sunt înregistrate ca substanţe de risc în legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

 

 

Surse de informare:

http://www.drugscope.org.uk/resources/drugsearch

http://rhrn.ro/index.php?l=ro&t=12

Serialul privind fenomenul drogurilor în România este realizat de TOTB în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. RHRN  iniţiază şi facilitează schimbări menite să susţină implementarea unor politici şi programe sociale eficiente care  se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate  social, cum ar fi dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum  propriu, accesul la servicii medicale si sociale pentru consumatorii  problematici, integrarea socio-profesională și reducerea stigmei și  discriminării consumatorilor de droguri. In prezent reunește 11 organizații active în domeniul  reducerii riscurilor (harm reduction) și 15 profesioniști, persoane private și consumatori de droguri.

Dacă vreți să ne împărtășiți propriile experiențe, ne puteți scrie la adresa [email protected]

Foto main: Flickr/Esparta

Foto lateral: Flickr/Inaam Hamdoune

 

Citiți și:

SERIAL | Drogurile, marile plăceri vinovate ale vieții

O analiză a peste 80 de studii asociază marijuana cu instalarea mai rapidă a schizofreniei

Facebook se opune legalizării marijuanei

Tinerii americani fumează marijuana mai mult decât ţigări

Tags:



16 comentarii

  1. Nu stiu de unde ati scos povestioara… dar va asigur ca daca o sa fumati o jumate de joint normal… in Olanda – din orice coffee-shop… nu veti trece prin asta.
    Probabil se vorbeste despre o supradoza… sau poate altceva.
    Or fi Olandezi nesimtiti…dar prosti nu sunt.

  2. Cornelia Vodoiu on

    Suntem profesorii de chimie promotia 1982 cu grad de sublocotenent in rezerva, arma 52-aparare civila pregatiti sa impiedicam sinteza, traficul si consumul de droguri, sa facem profilaxia toxicomaniei. Nu suntem la catedra pentru ca in 1982 au fost ultimele repartitii guvernamentale pentru profesori cu orasele mari inchise.Avem de ce sa ne bucuram, nu este nevoie sa ne drogam.
    « Substante toxice de lupta se impart in doua categorii :A.Letale;B;Neletale; Psihodislepticele fac parte din categoria SUBSTANTELOR TOXICE DE LUPTA NELETALE. Psihodislepticele sunt substante care produc perturbari grave ale activitatii psihice, substante care deviaza judecata in mod delirant.. In general efectele lor se caracterizeaza prin cateva trasaturi comune, producand stari de depersonalizare, perceperea anormala a timpului si spatiului si halucinatii.Aceste substante se mai denumesc si substante halucinogene, fantastice, depersonalizante, schizofrenomimetice etc.Substantele psihodisleptice au implicatii toxicologice deosebite, efectele lor fiind manifestarea actiunii toxice la nivelul sferelor superioare ale psihicului. Multe dintre ele induc dependenta psihica puternica, deci toxicomania respectiva.Dozele halucinogene sunt in general mici (uneori sub 1mg), astfel incat pot produce intoxicatii acute cu sfarsit letal prin depasirea dozelor.Unele au efecte teratogene. Psihodislepticele prezinta implicatii sociale grave prin consumul mare pe plan mondial , in special la tineret , degradarea morala a subiectilor consumatori si producerea a numeroase acte antisociale
    Din categoria psihodislepticelor fac parte si substantele halucinogene de origine naturala fara azot in molecula. »TETRAHIDROCANABINOLUL (THC). THC este principalul principiu activ halucinogen prezent in varfurile florale ale plantei CANABIS SATIVA varietatea INDICA (CANEPA INDIANA), precum si in toate partile acestei plante.Drogurile obtinute din canepa indiana poarta diferite denumiri (dupa regiunea geografica in care este recoltata si partea de planta folosita), dintre care cele mai raspandite sunt HASIS pentru rezina si MARIHUANA pentru flori (care sunt amestecate cu frunze si alte parti ale plantei).Toxicomania indusa de drogurile obtinute din canepa indiana , « CANABISMUL », este o toxicomanie majora , cu o extindere mare pe plan mondial fiind considerata ca un flagel social, care vizeaza intr-o mare masura tineretul.CANABISMUL se caracterizeaza printr-o dependenta psihica puternica si o toleranta minima.In timp, in cadrul acestei toxicomanii se produc o serie de tulburari neuropsihice (insomnii, persistenta halucinatiilor, stari de dezorientare , o atitudine pasiva cu urmari negative in viata sociala si familiala) si digestive (pierdere ponderala exagerata pana la casexie), ajungandu-se in final la degradare fizica si psihica.Alterarea profunda a psihicului conduce la producerea unor acte ireparabile.Consumul drogurilor obtinute din canepa indiana reprezinta un pericol social prin numarul mare de toxicomani pe plan mondial, prin acte antisociale la care se preteaza aceste persoane cu psihicul alterat, precum si prin tentatia de a trece la toxicomanii si mai grave. » Martian Cotrau, Lidia Popa, Teodor Stan, Nicolae Preda, Maria Kincses-Ajtay-Toxicologie-Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991,p.162.

    • Se pare ca nu trebuie sa fii tripat ca s-o iei pe aratura. Imi place mult sa citesc parerile unor intepati, care n-au nici o treaba cu nimica. E ca si cum ai scrie carte despre tehnicile de inot fara sa te bagi vreodata in apa…:))))) Mersi mult. Ne dati inca un motiv ca sa fumam. :))

    • “substante toxice de lupta”?! eu vreau doar sa ma relaxez, frate…
      nu o sa inteleg niciodata care e problema oamenilor ca voi? e alegerea fiecaruia, daca vrei sa te droghezi, o faci pe propria raspundere. un fumator de iarba nu o sa vina niciodata sa iti dea in cap, sa iti fure geanta, banii, sa iti vanda din casa etc. eventual vine la tine si iti zice o gluma pe care numai el o intelege, sau ceva gen.
      va place sa creeati asa o panica…

    • of Doamne….mai spui ca sunteti “profesori” cu grad de nu stiu ce! Habar n’aveti pe ce lume traiti.
      Ori sunteti prosti ori lucrati ptr industria farmaceutica si nu doriti sa sa va scada vanzarile chimicalelor voastre cu nenumarate reactii adverse. Cannabisul nu da dependenta CITITI ! nu mai bateti campii!Profesori….. blaeh!

  3. Cornelia Vodoiu on

    NU INVESTITI, NU CUMPARATI! Informatia corecta din partea unui profesor de chimie, din partea unei mame a doi copii absolventi de facutlate promotia 2007 insemna LIBERTATE, RESPECT, PATRIOTISM.
    [« Effects of Synthetic Marijuana or « fake Weed » Unknown.
    By Buddy T. , About com Guide, Updated January 27, 2011.
    SOURCE : U.S. Drug Enforcement Administration.
    Street Names of Synthetic Marijuana.
    There are dozens of products today that are being sold as herbal smoking blends, legal bud, herbal smoke, MARIJUANA alternatives, fake weed or herbal buds. Some of teh brand names of teh synthetic MARIJUANA products include : BLAZE, BLUEBERRY HAZE, DANK, DEMON PASSION SMOKE, GENIE, HAWAIIAN HYBRID, K2 , MAGMA, NINJA, NITRO, ONO BUDZ,PANAMA RED BALL, PUFF, SATIVAH HERBAL SMOKE, SKUNK, SPICE, ULTRA CHRONIC, and VOODOO SPICE.
    Some of the FAKE MARIJUANA products sold commercially claim to contain herbs traditionally used for medicinal purposes, including beach bean (« CANAVALIA MARITIMA »), blue Egyptian water lily, (NYMPHAEA CAERULEA »), dwarf skullcap (« SCUTELARIA NANA »), Indian warrior (« PEDICULARIS DENSIFLORA »), Lion’s tail, (« LEONOTIS LEONORUS »), Indian lotus, (« NELUMBO NUCIFERA ») and honeyweed (« LEONURUS SIBIRICUS »). However , one study revealed that some of the herbal ingredients listed by the manufacturers could not be found in the products.
    Originally , the FAKE MARIJUANA products contained a chemical called HU -210, which has a molecular structure very similar to THC- the active ingredient in MARIJUANA . Because HU-210 is listed as a Schedule 1 controlled substance in the United States, the fake weed products were manufactured and sold only in Europe.
    Recently , two new synthetic CANNABINOID agonists have been created that are not similar in structure to THC and therefore not listed as controlled substances. By using CP 47, 497 and JWH- 018 in the synthetic MARIJUANA mixtures, manufacturers are able to legally market their products in the United States. »]

  4. Cornelia Vodoiu on

    « MARIJUANA.
    Marijuana in the most commonly abused illicit drug in the United States. It is a dry, shredded, green and brown mix or flowers, stems, seeds, and leaves derived from the hemp plant CANNABIS SATIVA. The main active chemical in marijuana is DELTA- 9 TETRAHYDROCANNABINOL ; THC for short.
    HOW IS MARIJUANA ABUSED ?
    Marijuana is usually smoked as a cigarette (joint) or in a pipe. It is also smoked in blunts, which are cigars that have been emptied or tobacco and refilled with marijuana. Because the blunt retains the tobacco leaf used to wrap the cigar, this mode of delivery combines marijuana ‘s active ingredients with nicotine and other harmful chemicals. Marijuana can also be mixed in food or brewed as a tea. As a more concentrated, resinous form it is called HASHISH, and as a sticky blanck liquid , HASH OIL.
    HOW DOES MARIJUANA AFFECT THE BRAIN ?
    Scientists have learned a great deal about how THC acts in the brain to produce its many effects. When someone smokes marijuana, THC rapidly passes from the lungs into bloodsteam , which carries the chemical to the brain and other organs throughout the body. THC acts upon specific sites in the brain , called CANNABINOID receptors , kicking off a series of cellular reactions –that ultimately lead to the « high » that users experience when they smoke marijuana.Some brain areas have many CANNABINOID receptors ; others have few or none.The highest density of CANNABINOID receptors are found in parts of the brain that influence pleasure, memory, thoughts, concentration, sensory and time perception, and coordinated movement.Not surprinsingly, marijuana intoxication can cause distorted perceptions, impaired coordination, difficulty in thinking and problem solving and problems with learning and memory. Research has shown that marijuana ‘s adverse impact on learning and memory can last for days or weeks after the acute effects of the drug wear off. As a result, someone who smokes marijuana every day may be functioning at a suboptimal intellectual level all of the time. Research on the long-term effects of marijuana abuse indicates some changes in the brain similar to those seen after long-term abuse of other major drugs. For example, CANNABINOID withdrawal in chronically exposed animals leads to an increase in the activation of the stress-response system and changes in the activity of nerve cells containing DOPAMINE. DOPAMINE nervous are involved in the regulation of motivation and reward , and are directly or indirectly affected by all drugs of abuse.
    A number of studies have shown an association between chronic marijuana use and increased rates of ANXIETY, DEPRESSION, SUICIDAL IDEATION and SCHIZOPHRENIA. Some of these studies have shown age at first use to be a factor, where early use is a marker of vulnerability to later problems.However, at this time, it not clear whether marijuana use causes mental problems, exacerbates them, or is used in attempt to self-medicate symptoms already in existence.Chronic marijuana use, especially in a very young person, may also be a marker of risk for mental illnesses, including addiction, stemming from genetic or environmental vulnerabilities, such as early exposure to STRESS AND VIOLENCE. » SOURCE : GOVERNMENT.

  5. Cam de douazeci de ani n-am mai fumat un joint, fiind ceva banal aici ca isi poate cumpara oricine, nu m-a mai atras. Si chiar daca e legal aici, un consumator de droguri se recunoaste imediat, si chiar daca locuiesti intr-o tara cu perspective,daca esti consumator cronic, nu se alege nimic de capul tau.
    Pe de alta parte povestea ca te tampeste definitiv e aiurea, eu am urmat niste studii superioare tehnice acum 15 ani si am dat vreo 14 examene pe care le-am luat pe toate asa ca nu m-a tampit de loc.
    Oricum, parerea mea e ca intr-o tara in care nu ai perspectivele de viitor ce le ai aici in Olanda nu tine sa legalizezi drogurile soft.

  6. salutari. eu am locuit 9 ani in Budapesta si pot sa va spun ca acolo acest fenomen este extrem de normal. eu am fumat marijuana ani de zile si nu m-am aruncat in dunare, nu sunt dependent si de cand am venit acasa nu am dat iama in procariile astea care se gasesc la noi (etnobotanice). de altfel nu am intrat nici macar o data intr-unul din aceste magazine.
    nu consider canabisul ca fiind un drog periculos, alcoolul este mult mai periculos decat acesta, dar asta este parte a unei alte dicutii.
    oricum, merci de articol!
    trebuie informata populatia, deoarece multi au idei preconcepute si repeta ca niste papagali ceea ce vad la TV si citesc pe net.

    PS: inca mai fumez ori de cate ori am ocazia si nu sunt un ratat, ci am propria firma cu 15 angajati. functionez ca un om normal si nu am dat cu masina peste nimeni, ca cei care consuma alcool si dau peste oameni nevinovati.

  7. Luca, in mare e bine dar patinezi in penibil pe unele pasaje. Ai un simt al ridicolului extrem si un ego cu tendinte de infatuare. Si asta nu e de la iarba…, e de la tine!
    No stress! Take it easy!

  8. Mizerie umana extrema provocata de indivizi care nu pot fi numiti decit animale, eu nu o pot fuma linistita..stiind ca banii mei ajung la ei.
    Eu am o problema nu cu drogurile, ci cu productia si distributia lor.
    Te apuci de studiat..descoperi mafie, violenta, sclavie. Mexicul e chiar trendy acum.
    Se poate vorbi despre multe obiecte pe care le folosim in viata noastra exact la fel ca si despre droguri cind vine vorba despre impactul asupra unor comunitati.Drogurile insa..problemele asociate lor sint nesfirsite si grotesti de cele mai multe ori..

  9. ceea ce urasti tu vine de la faptul ca societatea a avut o atitudine negativa in ceea ce priveste acest drog….deci vina pleaca exact de la acele persoane care sustin sus si tare ca prohibitia e pozitiva…

Leave A Reply