Consumator ocazional de LSD:”Primul trip a fost una dintre experiențele mele fondatoare”

33

Sintetizat pentru prima oară de chimistul elvețian Albert Hoffmann, care l-a considerat „un medicament pentru suflet” și a cerut legalizarea lui, acidul lisergic dietilamid (LSD sau „acid”) este prețuit de unii pentru experiențele spirituale pe care le induce și repsins de alții pentru pierderea contactului cu realitatea sau pentru experiențe covârșitoare nedorite. „Cum acidul acţionează exact asupra configuraţiei pe care o găseşte în fiecare dintre consumatorii lui, experienţa este cât se poate de personală, iar tripul poate fi considerat o sesiune de autoterapie”, spune Matei T., consumator ocazional, care descrie mai jos primul lui contact cu substanța. Aflați în noul nostru episod pe tema drogurilor care sunt efectele și riscurile LSD-ului.

 

 

Textul de mai jos, până la secțiunea informativă, este scris de Matei T., consumator ocazional de LSD în vârstă de 27 de ani. Serial realizat în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. Vă avertizăm că acest material conține informații explicite privind consumul de droguri. Nu promovăm consumul de droguri, ci vă oferim aceste informații pentru o cât mai bună înțelegere a fenomenului și a efectelor sale.

 

Dacă, de exemplu, primul joint se consumă adesea conjunctural, mai mult sau mai puţin întâmplător, prima întâlnire cu LSD-ul e un pas asupra căruia ar trebui reflectat. Nefăcând parte din categoria „lubrifiantelor” sociale, ci mai degrabă a declanşatoarelor de experienţe spirituale intense, e recomandat ca primul trip să fie tratat ca atare şi ca settingul să fie bine ales, pentru că distanţa de la un trip pozitiv la un bad trip se poate dovedi foarte mică. Un loc liniştit în natură, departe de furia dezlănţuită a mulţimii, aproape că garantează un efect pozitiv, spre deosebire de spaţiile aglomerate, poluante, închise. LSD nu este un drog pentru petreceri; e mai degrabă un trigger pentru introspecţie şi reflecţie filosofică, derulată la un nivel somatic. Deşi călătoria în care te trimite acidul lisergic dietilamid e una individuală, pe parcursul căreia ajungi să accesezi zone până atunci virgine ale mentalului, un „ghid” ar fi binevenit. Ca orice iniţiere, presupune o relaţie cu substanţa mediată de un deja cunoscător: iniţiatul însă poate fi orice persoană de încredere, care a parcurs deja, pe cont propriu, traseul acidului şi care te poate ajuta în eventualitatea unei experienţe copleşitoare.

Înainte să iau pentru prima dată LSD, am lăsat casa în ordine şi am rezolvat toate lucrurile presante, neştiind, în ciuda tuturor documentarilor şi mărturiilor, la ce să mă aştept. Deşi e indicat să ai în preajmă un mic „şaman”, am decis să consum primul timbru împreună cu un prieten, la rândul lui neofit. Însă eu am preferat să mă confrunt neasistat cu limitele mai mult sau mai puţin vizibile, iar siguranţa de sine a funcţionat perfect drept „călăuză”. Prin urmare, am împărţit cu amicul meu bucăţica de carton imprimată cu simbolul ying-yang, primită cadou de la un prieten olandez, cu o emoţie de o intensitate fără precedent.

Am pus sub limbă cei câţiva milimetri de hârtie îmbibată cu acid, al cărui gust uşor amar a fost prima formă de cunoaştere directă, fizică, a substanţei care hrănise creierele multora dintre eroii mei, de la scriitori, la muzicieni, artişti şi filosofi. Aşteptam amândoi cuminţi, pe canapea, ca miraculosul brainchild al lui Albert Hoffmann să-şi facă efectul imediat. Spre deosebire de THC şi de familia amfetaminelor însă, care acţionează aproape instantaneu, LSD-ul a început să-şi facă simţită prezenţa peste vreo 40 de minute de la ingerare, când, dintr-odată, modelele covorului persan au început să deseneze valuri în toată camera, fiecare pattern trimiţându-şi fractalii la treabă prin toată camera. Halucinaţiile, care porneau de la elemente date, pe care mai degrabă le transformau, n-aveau nimic în comun cu proiecţiile pe care mi le construisem citind şi uitându-mă la documentare.

 

Captură Youtube

 

Senzaţia de bucurie instantă pe care am avut-o în primele momente, de punere în acord cu absolut toate obiectele înconjurătoare, devenite dintr-o dată nişte entităţi cu viaţă proprie, a fost una cât se poate de lucidă. De altfel, una dintre stările de conştiinţă pe care le asociez LSD-ului este un soi de luciditate absolută, de parcă cele câteva micropuncte picurate pe timbru ar fi dat la o parte rânduri de văluri din calea percepţiei. Cum, aproape instinctiv, am simţit amândoi nevoia să ieşim undeva în natură, ca nişte animăluţe activate de nevoile primordiale – aer curat, soare, vegetaţie –, am ieşit pe străzile pe atunci pustii ale Bucureştiului, plimbându-ne fără oprire, cu setea unor copii care atunci descopereau pentru prima dată lumea. Feţele oamenilor pe lângă care treceam şi pe care în alte condiţii le-am fi ignorat deveniseră mult mai expresive, ca şi cum li se întipărise în trăsături întreaga lor esenţă. Deşi trecusem de nenumărate ori prin aceleaşi puncte ale oraşului, am avut impresia că nu le văzusem cu adevărat până atunci: casele, asemenea oamenilor, îşi spuneau printr-o simplă privire propria istorie, câinii maidanezi, ademeniţi de cine ştie ce frecvenţe, ne urmau prietenoşi, iar semnele lăsate prin tot ţesutul oraşului, de la graffitiuri, la anunţuri şi afişe, începeau să se lege într-o istorie cât se poate de coerentă.

Dincolo de relaţia imediată cu împrejurările, a cărei intensitate ne-a trimis în căutarea unui loc retras şi liniştit, prima întâlnire cu acidul a fost o experienţă fondatoare. „Simt că mi-a crescut un organ de simţ nou”, i-am spus prietenului meu, încercând să găsesc cea mai potrivită metaforă explicativă. Dilemele şi întrebările pe care încercasem să le rezolv raţional de atâtea ori, dar fără prea mare succes, se limpezeau de la sine, prin accesarea unor straturi ale percepţiei de existenţa cărora nu avusesem până atunci habar. Deşi, după consumarea tripului – al cărui efect imediat se poate întinde până la 8-10 ore – nu am reuşit să internalizez tot fluxul de informaţie nouă, senzaţia de uniune cu toată reţeaua care ne înconjoară a rămas o constantă. Ziua petrecută, cu pupilele dilatate cât casa, pe străzile Bucureştiului, a fost ca un burete de energie; niciodată, până atunci, creierul meu nu mai funcţionase cu o asemenea capacitate. Primul trip, a fost, fără îndoială, la nivel cognitiv şi senzorial, una dintre experienţele mele fondatoare.

Există încă câteva coordonate care trebuie neapărat luate în calcul înainte să te pui faţă în faţă cu sinele, printr-o astfel de „scurtătură” chimică. În primul rând, acidul destabilizează toate relaţiile semantice pe care, în mod normal, le folosim automat, ca pe reflexe: banii sau limbajul scris, de pildă, îşi trădează mai evident ca niciodată „natura” convenţională. Încercând să cumpăr o sticlă de apă – deshidratarea este, de altfel, un posibil pericol, dat fiind că poţi uita pur şi simplu să bei apă în intervaluri lungi –, am constatat amuzată cât de străine îmi erau bucăţile alea de hârtie inscripţionate cu cifre, pentru obţinerea cărora muncesc în fiecare zi. Am dat vânzătoarei cea mai mare bancontă pe care o aveam, aşteptând restul – cea mai sigură cale de a cădea într-o ruşinoasă dilemă de aritmetică elementară. Încercând să citesc câteva rânduri dintr-o carte pentru copii, mi-am dat seama că literele nu se mai legau necondiţionat în faţa ochilor, creând automat sensuri, ci simple simboluri abstracte. De asemenea, acidul dizolvă ideea de pericol: poţi să vrei să treci strada ignorând semaforul sau poţi sări de la etajul 1, crezând că poţi să zbori.

Cum acidul acţionează exact asupra configuraţiei pe care o găseşte în fiecare dintre consumatorii lui, experienţa este cât se poate de personală, iar tripul poate fi considerat o sesiune de autoterapie. Dacă te prinde însă pe picior greşit, într-un context angoasant, în prezenţa unor persoane pe care nu le-ai vrea neapărat în preajmă, sau cu garda psihică foarte jos, terapia se poate transforma mai mult sau mai puţin în reversul ei, punându-te faţă în faţă cu anxietăţile şi fricile pe care, de regulă, le ascundem sub preş. Chiar şi atunci efectele sunt reversibile, prin încercarea de a analiza cauzele „defecţiunii” şi prin comunicarea cu cei apropiaţi, care te pot ajuta să te reorientezi. Unul dintre lucrurile care nu trebuie uitate după ce ai luat LSD este să nu uiţi că ai luat LSD. Ca mai toate invenţiile care se respectă, acidul a fost folosit atât ca leac, cât şi ca armă de tortură: dacă în multe clinici psihiatrice a mediat cu succes nenumărate cazuri, în altele a fost folosit ca metodă de spălare a creierului în numele progresului ştiinţei.

***

Ce este LSD-ul?

 

 

LSD-ul (acidul lisergic dietilamid) este una dintre cele mai utilizate substanțe psihedelice sau halucinogene. Ea se găsește în natură în cornul secarei – o formațiune tare, negricioasă, care apare în spicul de secară în urma infestării cu o ciupercă parazită și din care au fost izolați, pe cale chimică, un grup de alcaloizi cu un nucleu comun: acidul lisergic și derivații săi, din care se extrag, exclusiv prin sintetizare în laborator, dozele cu efect psihotrop de LSD. LSD-ul se prezintă sub forma unei pudre albe, însă în varianta pentru consum larg apare sub formă de lichid – fie propriu-zis, fie impregnat în pătrățele de hârtie decupate asemenea unor timbre care sunt ilustrate, de regulă, cu un desen. Acidul, cum i se mai spune în cultura populară, mai poate fi picurat pe cuburi de zahăr sau transformat în tablete ori capsule mici.

Producerea LSD-ului necesită expertiza unui specialist în chimie organică și un laborator bine dotat. Timbrele sunt cel mai des folosite pentru că sunt mai ușor de produs și de ascuns și pentru că nu permit folosirea prea multor aditivi chimici. De regulă, este nevoie de consumul unei cantități mici pentru instalarea efectelor, iar tăria substanței poate varia semnificativ. În ultimii 20 de ani, o doză standard s-a situat între 0,05 și 0,15 miligrame. Un singur timbru conține de obicei o cantitate încadrată între aceste limite, însă ea poate varia în funcție de sursa de proveniență. Timbrul se administrează pe cale orală și/sau prin absorbție la nivelul pielii.

Efecte, riscuri și dependență

LSD-ul acţionează la nivelul transmiţătorilor şi receptorilor de serotonină din creier. Serotonina este un neurotransmiţător prezent în sistemul nervos central și considerat responsabil pentru reglarea unor funcţii motorii şi hormonale, procese mentale şi afective, presiune arterială, termoreglare sau inducerea somnului. Din punct de vedere chimic, LSD-ul este similar cu serotonina, însă uneori inhibă, alteori stimulează producţia de serotonină, motiv pentru care are un efect senzorial complex. LSD-ul se face simţit, în medie, la 30-60 minute de la ingerare şi durează între 4 şi 8 ore (climaxul) şi aproximativ 12 ore până dispare (încet) cu totul. Efectele variază semnificativ de la o persoană la alta sau de la o experiență la alta în funcție de dozaj, de dispoziția consumatorului, de situația în care se află acesta, de chimia organismului, de vârstă, gen, sănătate fizică, cantitate, marfă etc.

Efecte pozitive

* stimulare fizică și mentală (energie crescută)

* creşterea capacităţii de asociere a ideilor şi a creativităţii

* schimbări de dispoziţie

* sporirea vigilenței şi perceperea diferită a muzicii

* creşterea sensibilităţii gustative, tactile, olfactive, auditive, vizuale

* viziuni cu ochii deschişi sau închişi

* schimbări spirituale profunde, experienţe cu potenţial revelatoriu

* senzația de comuniune cu universul; estomparea granițelor dintre sine și ceilalți

Efecte neutre

 

* schimbarea generală a stării de conştiinţă

* dilatarea pupilelor

* dificultăţi de concentrare

* hiperexcitarea glandelor salivare, secreţie de mucus, posibilă tuse (în unele cazuri)

* senzaţii neobişnuite (frig, piele de găină, roșu în obraji etc.)

* gânduri şi cuvinte neobişnuite

* distorsionarea percepţiei asupra formei, dimensiunii şi stabilităţii diverselor obiecte și alterarea percepţiei asupra timpului și a spaţiului

* instabilitate emoţională (alternanță de bucurie, frică, ameţeală, anxietate, furie, fericire, iritare)

* creşteri minore ale temperaturii corpului

* creşteri minore ale ritmului cardiac

 

Flickr/Cpt<HUN>

 

Efecte negative

* anxietate, paranoia, frică și panică

* tensiune, contractarea maxilarului, transpiraţie abundentă

* greaţă, ameţeală, confuzie, insomnie

* megalomanie

* hiperluciditate

* hipersensibilitate la muzică şi zgomot; hipersensibilitate la mediul înconjurător

* sentimente nedorite şi covârşitoare; experiențe spirituale nedorite

* flashback-uri

Efectele de mai sus (în afară de cele vădit negative) pot fi considerate pozitive sau negative în funcție de consumator. Utilizatorii mai pot suferi și alterări ale imaginii proprii – se pot percepe mai înalți sau mai „uşori” sau, dimpotrivă, li se poate accentua percepţia asupra unor defecte fizice sau psihice reale sau imaginare. Unii consumatori descriu experienţa ca pe o revelaţie spirituală, mistică sau chiar religioasă, asociind consumul de LSD cu o potenţare a sentimentului de bine, de comuniune cu oamenii, natura şi divinitatea. Alții trăiesc experiențe neplăcute, cum ar fi stările de panică sau episoadele psihotice (așa-numitele bad trips), mai ales dacă sunt deja anxioși (în legătură cu ce se va întâmpla, de exemplu), deprimați ori dacă s-au confruntat cu diverse probleme înainte de a consuma. Totodată, un consumator se poate panica și deveni paranoic mai ales în medii haotice sau necunoscute. Faptul că nu există cale de întoarcere până la risipirea efectului poate face ca o experiență negativă să fie foarte tulburătoare. O persoană poate avea experiențe pozitive sau negative de la o situație la alta sau chiar în cadrul aceluiași trip.

În general, se recomandă ca cei care nu au mai încercat niciodată LSD să nu consume o doză întreagă sau, dacă o fac, să se asigure că au pe cineva treaz alături, o persoană de încredere care îi poate ajuta şi calma în cazul unui bad trip, și să se pregătească mental pentru consum prin activități relaxante. Totodată, consumatorilor li se recomandă să se afle într-un mediu sigur pentru ei şi să nu încerce să opereze vehicule sau utilaje. La fel, oamenii cu probleme emoționale ori psihologice sau cu o istorie de afecțiuni mintale sunt sfătuiți să nu se apropie de LSD, ceea ce e indicat și femeilor însărcinate, care pot suferi contracții uterine. Nu există dovezi cum că acidul ar provoca dependență fizică sau moarte prin supradoză și se pare că substanța instalează cu greu dependeța psihică. Toleranţa apare extrem de rapid (după două doze ingerate consecutiv, fără pauză de măcar câteva zile între ele). Cu toatea acestea, au existat cazuri de rănire sau moarți accidentale din cauza efectelor psihotrope ale substanţei sau lipsei de concentrare pe care o provoacă. Se cunosc și cazuri de persoane care au ingerat un număr mare de doze deodată, ceea ce a condus la pierderea temporară a cunoştinţei, spitalizare şi, pe termen lung, la episoade psihotice, pierderi de memorie şi stări depresive.

Majoritatea utilizatorilor nu consumă zilnic LSD, din moment ce un consum repetat se poate dovedi ineficient fără o pauză de câteva zile, după cum ați aflat mai sus. Unele persoane folosesc însă substanța atât de des, încât ajung să piardă contactul cu lumea reală. Cu toate acestea, un studiu realizat sub conducerea lui David Nutt, fost consilier al guvernului britanic, a susținut că acidul lisergic dietilamid este mai puțin dăunător decât alcoolul și tutunul, clasându-l pe locul 14 din 20 de substanțe din punctul de vedere al periculozității.

 

Wikipedia

 

Istoric și legislație

Substanţa a fost sintetizată pentru prima oară de chimistul Albert Hofmann în 1938, în timp ce acesta căuta modalități de a produce medicamente noi. Efectul său psihotrop a fost descoperit întâmplător, în 1943, când Hofmann a înghiţit din greşeală o cantitate mică de LSD: „Vinerea trecută, 16 aprilie 1943, am fost nevoit să-mi întrerup munca de laborator în mijlocul după-amiezii și să plec acasă, fiind afectat de o agitație uluitoare, combinată cu o amețeală ușoară. Ajuns acasă, m-am întins și m-am cufundat într-o stare de intoxicație care nu era neplăcută (…) Aflat într-o stare de visare, cu ochii închiși, am început să percep un șir neîntrerupt de imagini fantastice, de forme extraordinare, într-un joc intens, caleidoscopic de culori. După circa două ore, această stare a început să se estompeze”.

După ce a descoperit efectele substanţei, Hofmann a devenit un fervent promotor al ei. În 1938, chimistul elvețian lucra pentru producătorul farmaceutic Sandoz, pentru care a şi produs un medicament care conţinea LSD, utilizat în scopuri terapeutice după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru tratarea alcoolismului şi a unor probleme psihiatrice în SUA. Pe fondul revoluţiei culturale care a marcat perioada postbelică, utilizarea acidului în scopuri recreative sau mistice a căpătat amploare. Scriitori precum Aldoux Huxley sau pop icon-uri de talia lui Timothy Leary au scris elogios despre substanţele psihedelice, iar cercetători de la prestigioase universităţi americane au realizat experimente cu astfel de substanţe, experimente care au contribuit la expansiunea consumului în rândul tineretului nord-american.

Perioada cuprinsă între anii’60-’70 a fost perioada de glorie a LSD-ului, care a devenit drogul favorit al comunităţilor hippie, alături de marijuana. În 1967, substanţa a fost interzisă în SUA. Consumul de LSD a revenit la modă la începutul anilor ’90, odată cu apariţia mişcărilor rave, acid house şi goa trance. Hofmann şi-a dedicat viaţa şi activitatea profesională experimentelor cu LSD şi cu alte substanţe psihotrope, fiind în permanenţă un activist pentru legalizarea acidului, pe care îl considera „un medicament pentru suflet”, deşi a recunoscut că substanța poate deveni periculoasă dacă este folosită abuziv, ca orice drog de altfel. Cercetările medicale și științifice privind efectele LSD-ului asupra oamenilor sunt permise și astăzi, iar substanța este folosită în cadrul terapiilor psihedelice.

În România, LSD-ul este considerat un drog de mare risc. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de 2 la 5 ani.

Serialul privind fenomenul drogurilor în România este realizat de TOTB în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. RHRN  iniţiază şi facilitează schimbări menite să susţină implementarea unor politici şi programe sociale eficiente care  se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate  social, cum ar fi dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum  propriu, accesul la servicii medicale si sociale pentru consumatorii  problematici, integrarea socio-profesională și reducerea stigmei și  discriminării consumatorilor de droguri. In prezent reunește 11 organizații active în domeniul  reducerii riscurilor (harm reduction) și 15 profesioniști, persoane private și consumatori de droguri.

Dacă vreți să ne împărtășiți propriile experiențe, ne puteți scrie la adresa [email protected].

Surse:

http://rhrn.ro/index.php?l=ro&t=12&primalitera=l

http://www.erowid.org/chemicals/lsd/lsd_basics.shtml

http://www.drugscope.org.uk/resources/drugsearch/drugsearchpages/lsd

Foto main: Flickr/RTP (Really Terrible Photographer)

 

Citiți și:

Consumator de ecstasy: “E ca și cum mi-am reparat adolescența timidă”

Fost consumator de ketamină: “La cantități mari, nu-ți poți mișca deloc corpul și mintea ta halucinează cumva”

Fost consumator de cocaină: “Cu 100 de euro consumai liniștit două zile heroină. La cocaină îmi ajungeau 30 de minute”

Heroina, “cel mai bun antidepresiv din lume”

Consumator ocazional despre fumatul de marijuana: “Este micul meu joc elitist. Este intimitatea mea”

SERIAL | Drogurile, marile plăceri vinovate ale vieții

 

Tags:



33 de comentarii

  1. Slabuuuuuuuuut!! 🙂 Pe cand un articol despre dxm, care probabilca este cea consumata substanta dupa iarba (si etno) din ro? ah, dar pentru aste trebuie sa trecem de complexele de hipsteri 😉

    • Asteptam oricand pe adresa redactiei istorii personale, pe care le putem publica anonim, si propuneri de subiecte pe temele despre care ati vrea sa cititi pe TOTB. Multumim de feedback!

      • Urmaresc cu interes serialul asta, desi nu e mai mult decat o combinatie de rezumate intre erowid si wikipedia. sper insa din tot sufletul ca sunt experiente reale autohtone (articolele despre ketamina si lsd au fost cele mai slabe). “Sufar” de sinestezie (in primul rand personificare, apoi sunet – culoare si/sau forme; in momente mai fericite e si culoare – gust, iar sub influenta se complica rau de tot lucrurile 🙂 ), o “boala” pe care o recomand tuturor 🙂 Este de inteles deci ca am o relatie de stransa prietenie in special cu halucinogenele si disociativele (si diferite combinatii), iar experientele ce le-am avut de-a lungul timpului au fost extraordinar de bogate, mai ales prin comparatie, de aceea probabil ca ar fi oarecum atipice.

        dxm este o substanta ce poate fi gasita foarte usor (nu este etnobotanica), si daca o cautati pe erowid veti vedea multi utilizatori care o prefera insusi lsd-ului (eu personal le pun la egalitate, dar ambele pe primul loc). ar mai fi, de exemplu, lsa-ul, strans inrudit cu lsd-ul, insa natural, substanta samanica care in ro poate fi cumparata din orice supermarket (nu zic mai multe ca sa nu-mi cenzurati comentariul pentru ca dau idei copiilor).

        Problema este insa complexul de superioritate. Multi “veterani” (pt ca toti suntem, nu?) si fara indoiala si voi eliminati din start aceste substante pentru ca sunt legale si deci nu la fel de “serioase” ca ilegalele. Propunerea mea ar fi scapati de acest bias, cu atat mai mult cu cat in afara de iarba si cateva incercari de ecstasy substantele de care vb sunt ca si inexistente in provincie. stiu asta pt ca traiesc de doar 3 ani in bucuresti. Ar trebui deci, sa va pliati la realitatea romaneasca si sa aveti maturitatea necesara in ceea ce priveste acest domeniu, de a compara “drogurile” nu dupa statutul lor legal ci dupa calitatile lor si dupa, la o adica, ce consuma de fapt majoritatea tinerilor.

        Legat de asta ar mai fi problema etnobotanicelor, despre care chiar ar trebui sa puna cineva umarul si sa ne spuna macar ce contin. prima generatie a fost ok, macar ca stiai ca e mefedrona, jwh, probabil “ramasite” de crystal meth, etc, deci stiai cum sa porti cu ele. (apropo, cati dintre consumatorii de ex ar fi refuzat mefedrona daca ar fi fost din start ilegala?) cu aceasta a doua generatie nu sunt insa deloc de acord, dar ma bucur ca o avem, pentru ca era cazul sa treaca si societatea romaneasca printr-un astfel de “soc”, poate o sa mai invatam unele lucruri din mizeriile astea. Oricum, in locul dramatizarilor gen “iti bagi soda caustica in vena” ar fi cu mult mai de preferat sa stim cu ce avem de-a face de fapt. Probabil ca tratand acest subiect cu profesionalismul la care deja atat lume se asteapta de atat de mult timp, veti castiga multi cititori.

        Inca ceva, daca ati gasi un consumator roman de dmt ar fi genial 🙂

        • Multumim foarte mult pentru raspunsul detaliat si pentru sugestii, cu siguranta vom tine cont de ele si vom incerca sa gasim experiente cat mai variate, tocmai pentru a evita stereotipurile. In ceea ce priveste etnobotanicele, se afla deja in pregatire un material amplu despre ele. Vom updata lista de propuneri si speram ca si urmatoarele sa fie cel putin la fel de utile.

  2. Cornelia Vodoiu on

    Suntem profesorii de chimie promotia 1982 si trebuia timp de 28 de ani si ceva sa impiedicam sinteza, traficul de etnobotanice si sa facem profilaxia toxicomaniei in scoli, in universitati, tuturor celor nascuti din 1868 incoace. Raul este adus din afara.[« Teen Drug Abuse.
    Medical Author : Roxanne Dryden –Edwards, MD ; Medical Editor : William C.Shiel, Jr., MD, FACP, FACR.
    WHAT DRUGS ARE ABUSED BY TEENAGERS ?
    Virtually every drug that is abused by adults is also abused by adolescents. In addition to alcohol, common categories or drugs of abuse include : 1. Tobacco products (for example : cigarettes, cigars, chewing tobacco) ; 2.CANNABINOIDS (for example : MARIJUANA, HASHISH) , sometimes called « POT, WEED, MARY JANE, or HERB » and is smoked in a « JOINT », « BLUNT », « BONG » or pipe ; 3. Cold medications (for example, SUDAFED, BENADRYL) ; 4.Inhalants (for example, GASOLINE, AMMONIA) ; the use of which is often referred to as « HUFFING » ; 5. Depressants (for example, BARBITURATES, BENZODIAZEPINES), sometimes called « REDS, YELLOWS, YELLOW JACKETS, DOWNERS, or ROOFIES » ; 6.Stimulants (for example, AMPHETAMINES, COCAINE, METHAMPHETAMINE), sometimes called « BENNIES , BLACK BEAUTIES, SPEED, UPPERS, BLOW, CRACK, ROCK, TOOT,CRANK, CRYSTAL, or SKIPPY » ; 6.Narcotics (for example , MORPHINE, HEROIN, CODEINE, OXYCONTIN, VICODIN), sometimes called « CODY, SCHOOLBOY, TANGO, and CASH, or MONKEY » ; 7.HALLUCINOGENS (for example LSD, « MUSHROOMS ») sometimes called « ACID, YELLOW SUNSHINES, BUTTONS, or SHROOMS » ; 8. Dissociative anesthetics (for example, PHENCYCLIDINE/ PCP, KETAMINE), sometimes called, « LOVELY, BOAT, LOVE BOAT, ANGEL DUST, K, Vitamin K, or CAT », and whose use is often referred to as « GETTING WET » ; 9.CLUB DRUGS (for example, ECSTASY), sometimes called « X » ; 10. Others (for example, ANABOLIC STEROIDS) , sometimes called « JUICE or ROIDS ».

  3. Cornelia Vodoiu on

    [« Opening Statement For Meeting Of Joint Committee On Health And Children’s Regarding Recent Legislation On « Legal Highs », Ireland.
    SOURCE : Department Of Health and Children , Ireland.
    Article Date : 03 Jun 2010 -8 :00 PDT.
    The Misuse of drugs Act 1977 and regulations made there under regulate and Control the import, export, production, supply and possession of a range of named narcotic drugs and psychotropic substances listed in the Schedules to the Act.
    An Order of the Government is necessary to declare additional substances to be « controlled drugs » for the purposes of the Act.
    The Minister For Health and Children then makes regulations to place controls on the import, export, production, supply and possession which are appropriate to the substances which have been declared to be controlled drugs.
    At its meeting on 2 March 2010, the Government agreed to a proposal from the Minister for Health and Children to make « Declaration Order under the Misuse of Drugs Act 1977 declaring a range of so-called « LEGAL HIGHS » to be controlled drugs.
    In this legislation a large range of « LEGAL HIGHS » substances which had been on sale in HEAD SHOPS, were declared to be controlled drugs, including :
    A.SYNTHETIC CANNABINOIDS (contained in SPICE products) ;
    B. BENZYLPIPERAZINE (BZP) and PIPERAZINE derivates (commonly known as « PARTY PILLS » :
    C. MEPHEDRONE , METHYLONE, METHEDRONE, BUTYLONE, FLEPHEDRONE, MDPV (often sold as BATHS SALTS or PLANT FOOD) and
    D. GAMMA BUTYROLACTONE and 1,4 BUTANEDIOL.
    MDPV is METHYLENEDIOXYPYROVALERONE.»]SOURCE : MEDICAL NEWS TODAY.

  4. Cornelia Vodoiu on

    NU INVESTITI, NU CONSUMATI![« NIDA –National Institute On Drug Abuse.
    HALLUCINOGENIC Compounds : LSD, PEYOTE, PSILOCYBIN and PCP.
    Hallucinogenic compounds found in some plants and mushrooms (or their extracts) have been used –mostly during religious rituals –for centuries. Almost all hallucinogens have chemical structures similar to those of natural neurotransmitters (acetylcholine -, serotonin- or catecholamine-like ). While the extract mechanisms by which hallucinogens exert their effects remain unclear, research suggests that these drugs work , at least partially by temporarily interfering with neurotransmitter action or by binding to their receptor sites. The very same characteristics that led to the incorporation of hallucinogens into ritualistic or spiritual traditions have also led to their propagation as drugs of abuse. Importantly , and unlike most other drugs, the effects of hallucinogens are highly variable and unreliable, producing different effects in different people at different times. This is mainly due to the significant variations in amount and composition of active compounds , particularly in the hallucinogens derived from plants and mushrooms.
    LSD (d-lysergic acid diethylamide ) is one of the most potent mood-changing chemicals. It was discovered in 1938 and is manufactured from lysergic acid, which is found in ergot, a fungus that grows or rye and other grains.
    PEYOTE is a small , spineless cactus in which the principal active ingredient is MESCALINE. This plant has been used by natives in northern Mexico and the southwestern United States as a part of religious ceremonies. MESCALINE can also be produced through chemical synthesis.
    PSILOCYBIN . Mushrooms containing PSILOCYBIN are available fresh or dried and are typically taken orally. PSILOCYBIN (4- phosphoryloxy- N,N, -Dimethyltryptamine) and its biologically active form , PSILOCIN (4-hydroxy –N, N –dimethyltryptamine ) cannot be inactivated by cooking or freezing preparations.
    PCP is a white crystalline powder that is readily soluble in water or alcolhol. It has a distinctive bitter chemical taste. PCP can be mixed easily with dyes and is often sold on the illicit drug market is a variety of tablet, casule, and colored powder forms that are normally snorted , smoked or oraly ingested. For smoking , PCP is often applied to a leafy material such as MINT, PARSLEY, OREGANO or MARIJUANA.
    LSD, PEYOTE, PSILOCYBIN and PCP are drugs that cause HALLUCINATIONS , which are profund distortions in a person’s perception of reality. Under the influence of HALLUCINOGENS, people see images, hear sounds and feel sensations that seem real but are not. Some HALLUCINOGENS also produce rapid, intense emotional swings. »]

  5. Daca ar putea cineva sa stearga ,,comentariile” scrise de Cornelia Vladoiu, as fi cel mai fericit, nu de alta dar este un nonsens.
    M-as apuca sa scriu un raspuns adecvat, dar adevarul este ca nu mi-ar ajunge orele care le mai am libere. In situati de fata politica drogurilor a devenit(si aici ma refer in toata lumea) o realitate sensibila. Influentata de fanatici religiosi, s-a pornit pe un drum gresit in politica drogurilor. Cine crede ca la baza politici drogurilor a stat gandul la ,,binele societatii”, ca ,,trebuie sa ii salvam pe acei oameni neputinciosi in fata acestori lucruri malefice, numite droguri” se inseala amarnic. Motivele de baza sunt ura rasiala, invidia, frica,discriminarea, fuga dupa voturi a politicienilor, interesele economice, etc. dar in nici un caz grija fata de individ si societate. Astfel in loc sa se raspunda medical, social si psihiologic s-a raspuns penal. Cine doreste lamuriri suplimentare, stau la dispozitie pe id mess doghitza_2_you pe yahoo.

  6. observatie la artciol, in cazul in care mai citeste cineva acum.
    Exista de fapt un remediu pentru lsd. Daca vrei sa iti opresti trip-ul, valium e raspunsul. Ori vitamine – suc de lamaie, portocale sau ceva de genul. E bine de stiut!

    • De la Dealerul local bineinteles ;)) o intrebare ca asta e putin ilegala adica totusi vrei sa intrii in posesia de stupefiante ilegale 🙂 …..mai de graba intreaba PERSONAL cunoscatori :).. O zi buna! Superb articolul :X …

  7. Pingback: Ciupercuţele magice pot transforma personalitatea pentru tot restul vieţii | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. un timbru costa 100ron (calitate buna) pretzurile oricum difera in functie de sursa, caliate si altele. Am inteles ca Xanaxul poate fi un “antidot” eficient in cazul in care ai un “bad trip”. Cine cunoaste mai multe despre asta rog sa ne ofere detalii. Eu am luat de 2 ori pana acum si in mare masura din ce am citit mai sus (ma refer la efecte positive) am trait, nam avut bad tripuri si na fost nevoie de nici un xanax. Sunt foarte importante circumstantele in care luati un timbru, AVETI GRIJA, dar altfel cea descoperit Albert Hoffman este o MINUNEEE. E posibil ca o experienta de genu sa va schimbe viata intrun mod pozitiv. Distractie placuta

    P.S

    dupa ce luati timbru cam dupa 40-60de minute, trageti cateva fumuri dintrun joint cu iarba buna, in momentul in care ati tras ultimul fum ati plecat din dimensiunea asta. Pentru a prelungi efectele timbrului, se fumeaza restul jointului in decursul orelor urmatoare.

    Va urez tuturor Happy Trips !

  9. Hey interesanta treaba,chiar am de gand f. serios sa incerc un trip cu Ipomoea insa dupa ce am citit acest articol cred ca voi incerca in viitorul apropiat si cu LSD,pare o experienta magnifica si daca nu provoaca dependenta in faza incipienta ma simt destul de sigur pe mine incat sa nu il folosesc iarasi,am avut stari serioase de panica pe Maraciuca insa nu am avut pana in momentul actual un Bad Trip si nici nu imi doresc,cel mai mult ma intereseaza cum se pot stopa/media efectele tripului destul de repede insa nu as incerca cu pastile gen Valium/Xanax,din fire urasc comprimatele farmaceutice,pana si banala aspirina o resping de cate ori este posibil.Un singur lucru mai trebuie adaugat,pana in prezent nu am incercat starile de euforie oferite de plante-Marihuana+cateva prostii etno pe care nu mai vreau sa le consum-decat cu cativa prieteni la mare sau singur,linistit,acasa unde ma simt cel mai in siguranta.Vad ca toti care au incercat LSD sugereaza o prima experienta acompaniat,nu vreau sa fac asta,vreau sa fiu singur sa ma concentrez pe efecte si pe sine,insa voi tine aproape suc de lamaie,portocale si alte sugestii din partea voastra pt a elimina tripul si a revenii cat de cat la normal intr-un timp acceptabil in cazul unui “wrong turn”.
    Daca aveti vreun sfat de bun augur,sunt intotdeauna deschis la sugestii!
    Mersi si keep up the good work!

  10. Aia e opinia lor,din pct lor de vedere,sunt subiectivi maxim,topul este alcatuit mult mai altfel din pct de vedere toxic si periculos per total al actiunii fiecaruia nu,doar din anumite caracteristici pe care ei le evidentiaza si le considera….apoi studiul este facut doar in Marea Britanie,deci pt ei poate este asa cum spun insa pt world-wide nu are cum sa fie…anyway desi inteleg mai mult decat trebuie cuvantul “drog” in sine inseamna daunator si interzis,eu am de gand sa am o experienta halucinogenica cu LSD.Inca astept sfaturi,ms…

  11. daca ai un bad trip nu te mai poate scapa nici un medicament din lume pt ca bad trip se instaleaza dupa o anumita perioada de timp minim dupa 1 ora cand este prea tarziu sa mai opresti efectul lsd , poti lua xanax sau orice alceva ca este apa de ploaie ,singurul lucru bun care poti sa il faci si sa scapi este sa te lasi dus in voia drogului ,daca te impotrivesti ai pierdut si iese urat ,daca te lasi dus de val intri in partea frumoasa si nu vei regreta ,intradevar efectul dureaza mult dar de aceea ai luat drogul nu? si trebuie sa fi constient ca dureaza mult ore, …daca dupa un timp scurt incepi sa dai inapoie incepe badtrip si cosmarul cel mai groaznic din viata ta o sa te scuture si o sa te intoarca pe toate partile posibile ,,deci inainte de toate gandeste bine in ce te bagi poate fi rai sau iad acesta experienta
    pt cornelia vodoiu-copy pastul in engleza nu ne ajuta cu nimic nici daca era in romaneste asa ca sfatul meu este sa nu mai postezi aici copy past ,posteaza din experienta personala daca exista in caz contrar sa ne lasi in pace ,

  12. Alan Watts (invatator spiritual) la inceput a fost sceptic,nu credea ca poti obtine o experienta mistica cu ajutorul LSD-ului. Cand a luat a doua oara,a recunoscut ca a avut parte de o experienta mistica,a simtit/trait ca este una cu constiinta cosmica. Cu ajutorul LSD-ului iei contact cu aevarata ta natura si cu natura realitatii. LSD ul nu ar trebui luat in cluburi sau alte locuri de distractii. Ar trebui luat doar pentru a experimenta ceva nou,a descoperi mai mult din realitatea care ti-a fost prezentata de la nastere…

  13. Aveti idee daca e ok sa faci asta singur? eu am mai experiementat cu diverse halucinogene si a fost ok, sunt in stare sa controlez eventualele inceputuri de bad trip si stiu mereu ca sunt under the influence. deci initierea o detin, dar as vrea sa stiu daca e mai ok singur sau cu cineva. mersi!

  14. la a 2-a experienta mi-am dat b-trip din cauza persoanelor cu care eram, a durat cel putin 1 luna si, sa-mi revin si acum sunt anxietic, deci, putina atentie

  15. Buna ziua, numele meu este Andrei. Nu sunt un consumator permanent de droguri, din cand in cand fumez iarba( specific: ocazional). Zilele trecute am incercat altceva si am avut o serie de experiente pe care nu le pot intelege nici dupa ce efectul drogului a trecut.( genul de experiente spirituale). O sa rog frumos pe cei care inteleg despre ce este vorba si care ma pot ajuta cu ceva raspunsuri la cateva dintre nelamuririle mele sa ma contacteze la adresa de messenger yahoo: [email protected]
    Va multumesc anticipat.

  16. Faină descripție. Primul contact care l-am avut cu psihadelice a fost 2-CB, dragoste la prima sesiune. Experiențele pot devenik foarte haotice, pentru foarte mult timp (având în vedere că timpul nu trece sau sare tot timpul), e bine să ai la îndemână niște diazepame. Cea mai puternică și bună experiență e “candy flip”-ul, mdma și acid împreună.

Reply To Francisc Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger