Consumator de ecstasy:”E ca și cum mi-am reparat adolescența timidă”

8

 “Faci schimb de energie, simți energiile oamenilor. Pastilele îți iau frica aia pe care o ai constant în tine și momentele de disconfort și nu-ți mai pui problema de ce să nu fii sincer. Îți și dai seama foarte clar de ce e în capul tău. Oamenii se înțeleg din priviri”. Aflați în noul nostru episod pe tema drogurilor care sunt efectele și riscurile MDMA-ului, cunoscut în popor sub numele de “ecstasy”, care se bucură în ultima vreme de tot mai multă clemență științifică.

 

 

Serial realizat în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. Vă avertizăm că acest material conține informații explicite privind consumul de droguri. Nu promovăm consumul de droguri, ci vă oferim aceste informații pentru o cât mai bună înțelegere a fenomenului și a efectelor sale.

 

Laura M., 21 de ani, consumator ocazional de ecstasy

Văzusem chestia aia cu Hoffman care mergea pe bicicletă, cum i se topește lui bicicleta și se amestecă culorile, cum nu mai e materie. Aveam vreo 16-17 ani. Văzusem și videourile alea pe Youtube, o chestie din asta alb-negru la care dacă te uiți cinci secunde, vezi ca și pe acid (n.r. – LSD). M-am dus la singurul prieten pe care îl cunoșteam cu droguri și i-am cerut acid. Nu mi-a dat acid, evident. Și acum mă întreb cum ar fi fost ca ăla să nu-mi fi fost prieten, să fi fost unul de pe stradă care să spună: „Da, frate, vrei un timbru? Ia un timbru”. Și chiar să-l fi luat. Ar fi fost groaznic, n-aș fi înțeles nimic. La 17 ani nu înțelegi ce se întâmplă cu lumea asta, d-apoi cu o altă lume. Am așteptat responsabil să se așeze planetele. Am luat-o treptat. Am început să fumez [iarbă]. Prietenul meu mi-a explicat ce sunt tripurile, că sunt doar în capul meu, mi-a explicat tot. După care am luat o pastilă, un Mitsubishi roșu. Ar fi trebuit să fie Mitsubishi roșu, de fapt. Nu s-a întâmplat mare lucru. N-a fost ce trebuia. Ar fi trebuit să fie toată euforia din lume, serotonina, dragostea și pacea și agitația ever. N-a fost deloc așa.

Cred că cel mai tare m-au impresionat și continuă să mă impresioneze pastilele. După ce am luat Mitsubishi-ul ăla, la prima pastilă pe bune a fost o senzație incredibilă. Libertate, frate. Poți să simți orice în jurul tău, poți să citești ce gândesc oamenii și ce simt oamenii vizavi de tine doar uitându-te la ei, totul sub control, așa. Bine, ești foarte sensibil pe pastile, cea mai mică chestie poate să-ți strice filmul și să nu mai fi OK. Pe pastile, în primul rând, îți dai foarte tare seama de dinamica dintre oameni și îți dai seama că toți sunt ca niște copii. Îți dai seama ce le trebuie și cum să te porți cu ei. După aia, începi să vezi chestiile astea și în viața reală. Pastilele conțin MDMA și amfetamină. Nu găsești doar pastile cu MDMA și mi se pare OK combinația de MDMA și amfetamină, pentru că pe MDMA pur (ecstasy), la un moment dat începi să te feelingoșești tare, tare. La pastile ies la iveală toate chestiile dintre oameni. În mod normal, pot să nu te plac foarte tare, dar pot să fiu drăguță cu tine, că na. Pe pastile se simt lucrurile astea. Oamenii devin foarte sinceri în nevoile lor cele mai mici.

Fiecare arată de ce are nevoie și cum e el de fapt. Bine, nu e chiar cum e el de fapt, pentru că e sub influența serotoninei și e foarte, foarte mult feeling. Dar oamenii sunt sinceri, fără nici un fel de gardă. Asta ajută și relațiile sociale. Toată lumea se ține de mână, are contact fizic și nu e o chestie sexuală. Faci schimb de energie, simți energiile oamenilor. Pastilele îți iau frica aia pe care o ai constant în tine și momentele de disconfort și nu-ți mai pui problema de ce să nu fii sincer. Îți și dai seama foarte clar de ce e în capul tău. Oamenii se înțeleg din priviri. Apoi, fiind un exces de serotonină, apare și iubirea. Dacă noi doi am lua pastile, neexperimentați, s-ar putea întâmpla ca eu să asociez sentimentul dat de pastile cu tine și automat să mă îndrăgostesc. Asta este „dragostea de boabe”, cum îi spun eu, care poate ține o săptămână sau mai mult. Un prieten îmi povestea că sora lui a fost împreună cu un tip un an de zile pentru că au luat împreună două inimioare (n.r. – un tip de pastile). Într-una din zile și-au spus că dacă nu luau pastila aia, nu erau împreună. Am auzit de multă lume care face asta în relații, când sunt într-un impas. Poate să nu fie bine, dar măcar afli ce se întâmplă. Dacă pe pastile nu simt nimic pentru tine, clar nu simt nimic pentru tine.

Pe pastile nu-ți pui probleme de genul că dacă faci ceva, ăla o să zică nu știu ce. Între noi, care știm, dacă vedem pe cineva pe pastile, o să avem mai multă grijă de el, pentru că e mai sensibil. Nu se pot întâmpla lucruri foarte nasoale. Pastilele se iau la petreceri, dar e mișto de luat în doi, în trei, în patru, întărește cumva relațiile. Dacă ești cu oameni față de care ai o aversiune și nu poți să te deschizi, în momentul în care iei pastile, explodezi. Să te ferești pe pastile, să-ți ții garda sus este foarte, foarte nașpa. E greu însă să te paranoizezi pe pastile și de obicei lumea te scoate foarte ușor. Efectele depind și de pastile, sunt milioane de tipuri de pastile care au la bază MDMA și amfetamină. Eu n-am luat des pastile, n-am luat des nici un drog. Excese n-am făcut pe nimic pentru că n-am de ce. La un moment dat ai înțeles și gata. Nu mi-a plăcut niciodată junkăreala. Pe mine mă bagă în filme nașpa și nu pot să mă simt bine. Întotdeauna am crezut că oamenii iau droguri ca să învețe ceva sau ca să simtă ceva nou și cred că e ceva mai de respectat decât hai să leșinăm pe jos, care e o chestie degradantă.

 

Wikipedia

 

Silviu L., 32 de ani, consumator ocazional de ecstasy

Am luat și pastile (pill-uri), la care combinația poate să fie foarte complicată, iar uneori poate să fie țeapă, dar cel mai mult mi-a plăcut MDMA praful. Pill-urile, ca și LSD-ul și iarba uneori, pot fi amestecate cu rahaturi. Cu cât se găsesc mai greu, cu atât sunt șanse mai mari să fie de proastă calitate. Dacă iei MDMA praf, efectul se presupune că e mai OK, dar nimeni nu-ți garantează că nu are rahaturi în ele. Depinde și de dealer. În locurile în care societatea e mai permisivă cu consumul de ecstasy, marfa e mai de calitate și mai ieftină. E simplu. Controlul drogurilor se face prin scoaterea lor la suprafață.

Nu am luat de foarte multe ori, dar de fiecare dată a fost excelent. Ecstasy e un drog pe care nu merită să-l strici luându-l prea des. În primul rând, înainte să iau ecstasy, praf sau pastile, nu aveam niciodată curaj să dansez sau dacă o făceam, o lăsam repede baltă, mi se părea că nu reușesc să intru în ritm. Ascultam și mă bâțaiam un pic, dar trecea muzica pe lângă mine ca un tren după altul și le lăsam să plece. După ce am luat prima oară pill-uri, am sarit în tren și nu m-am dat jos până dimineața. Și când mă duceam la baie să beau apă, ceea ce trebuie să faci des când iei ecstasy, chiar dacă nu ți-e sete, simțeam că mă duc picioarele și că eu vin în urma lor. Nu știu cum se vedea dansul meu din exterior și nici nu-mi păsa, dar simțeam că sunt mulat perfect pe ritmuri. Ce e extraordinar e că acum nu am neapărat nevoie de ecstasy, dacă îmi place muzica și mă simt bine, dansez. Dar încrederea asta mi-a dat-o ecstasy. Nu numai muzica și dansul erau altfel pe pill-uri, dar și felul în care te simți în raport cu mediul e altfel.

Aveam senzația că toate sunt la locul lor, așa cum trebuie să fie. Nu era nici pasivitate sau moleșeală, cum am zis, aveam energie să dansez o noapte întreagă și mai mult, dar părea că nu am probleme cu lumea, fricțiuni. Într-o noapte, am stat de vorbă câteva ore cu o siciliancă într-un club și ea nu știa engleză, eu nu știam italiană, muzica ne mai și acoperea discuția, dar ne-am înțeles excelent, nu simțeam stânjeneala, plictiseala etc. Ecstasy-ului i se mai zice și empathy. După o noapte de Revelion, am continuat să dansez, cu o prietenă, pe stradă, prin tramvai, pe acasă, până spre seară. Nu dansam expansiv, ni se mișcau picioarele în ritmul muzicii din noaptea trecută, cineva a zis că parcă eram două jucării stricate.

E o stare maniacală, dar nu periculoasă. Să prinzi curaj să dansezi pare o victorie hedonistă, frivolă, dar pentru mine nu a fost numai atât. Mi-a crescut încrederea în mine, m-am împrietenit cu corpul meu. Nici nu e vorba de plăcere, deși e și multă plăcere, e ca și cum mi-am reparat adolescența timidă. În adolescență nu aveam curaj deloc să dansez, mă îmbătam și mă uitam disprețuitor la cei care dansau. Acum îmi place de mor. Dacă mă dezlanțui, mă agit, toată noaptea și dimineața mă simt excelent.

Ce poate să-ți facă MDMA, iar asta e valabil la orice drog, inclusiv la alcool, e să ajungi să crezi că experiențele obișnuite sunt plictisitoare, șterse, în comparație cu ce se întâmplă când te droghezi. De aia trebuie luat rar, să fie o experiență prețioasă. Iar în România chiar ne ajută legislația să păstrăm valoarea experienței – pill-urile sunt rare și scumpe aici și am impresia că poliția și lumea în general le vede ca fiind satana. Efectele negative sunt minore, nimic fundamental. Dacă ții neapărat să te sperii, citește pliantele cu efectele secundare ale atâtor pastile. Riscul mortal e extrem de mic. Depresia de după nu e serioasă. Când a început să fie folosit ecstasy, au fost câteva probleme pentru că oamenii știau că nu deshidratează. Dar alte riscuri majore nu s-au observat. Și de multe ori, la petreceri se și bea mult și atunci e greu să distingi care e factorul cu adevărat nasol. De câte ori se raportează un accident apărut în urma consumului de ecstasy, se pune în umbră consumul de alcool. Disfuncțiile de erecție și dificultatea de a ajunge la orgasm pot exista, dar sunt rare și temporare. În general, când ești pe pill-uri, dansezi ca să dansezi, nu ca să te cuplezi. Și când se intâmplă, e foarte frumos. A doua zi trece magia, e adevarat, dar cât ține, e ceva special (n.r. – aceastea au fost răspunsuri la câteva dintre efectele negative asociate ecstasy-ului, pe care le puteți citi mai jos).

Legislația e făcută parcă pentru copii, nu pentru adulți (și dovada e că milioane de adulți din toată lumea sfidează legea în fiecare week-end). Bineînțeles că știm sau intuim că prea multe droguri nu sunt OK, dar asta e valabil pentru orice. Eu văd drogurile ca pe o scară pe care urci și pe care o arunci când ai ajuns sus și nu mai ai nevoie de ea. Adică a fost nevoie de MDMA să mă scoată din amorțeală, să-mi dea curaj să mă distrez. Oamenii au nevoie de ieșiri din obișnuit, de nebunii. Și sunt nebunii, dar nebunii temporare (și anestezia e, tehnic vorbind, o comă temporară, cum ar fi să gândim așa: anestezia e un fel de comă, coma e ceva rău, anestezia e ceva rău și trebuie interzisă). Pentru mine, ecstasy rămâne o experiență superbă și nu-mi pare deloc rău că am făcut-o și sper să o mai fac din când în când.

 

Flickr/Matt’s Pic Diary

 

Greșeala noastră, a fanilor ecstasy, e că suntem defensivi. Trebuie să ne apărăm tot timpul, să găsim argumente, să ne justificăm, când firesc ar fi să forțăm legislatorul să se justifice: de ce îmi interzici mie ecstasy? Pe ce te bazezi? Dă-mi argumente solide, demonstrează-mi că e o lege necesară. Demonstrează-mi că e un drog foarte periculos pentru societate, periculos ca o bombă biologică, ca o bacterie ucigașă care trebuie eliminată sau altceva din zona asta, nu doar că e o substanță care te deshidratează. Asta face și cafeaua. Cred că ne învârtim în cerc cu argumentația științifică sau de alt fel, problema se pune la nivelul principiilor: e vorba de alegere. Care alegere o fac eu, nu statul.

***

Ce este ecstasy?

Ecstasy este un drog care se prezintă sub formă de tablete sau capsule care se înghit sau se prizează. Denumirea chimică în stare pură este 3,4 methylendioxymethamphetamină (MDMA). Modul de prezentare al drogului este variabil, de la capsule maro, albe sau roz sau în culori combinate: roşu cu negru sau roşu cu galben, dintre care unele pot avea afișate pe ele logo-uri. De asemenea, ecstasy poate fi regăsit şi sub formă de praf şi ocazional sub formă de cristale. Ecstasy este o „amfetamină psihedelică” care a câștigat în popularitate în ultimii 20 de ani grație abilității sale de a genera sentimente puternice de alinare, empatie și de conectare între oameni.

Pentru că MDMA-ul este atât de popular și face casă bună cu petrecerile dansante, cererea depășește de multe ori rezervele, motiv pentru care unii indivizi vând aproape orice sub această denumire. Conținutul pastilelor de ecstasy este inconstant, la fel ca în cazul altor droguri, fiind vorba, în unele cazuri, de cofeină, efedrină, amfetamine, MDA, MDE etc. chiar și în absența MDMA-ului. O doză standard de MDMA este cuprinsă între 80 și 150 mg.

Efecte, riscuri și dependență

Efectele unei doze moderate se declanșează după 20-60 de minute (uneori chiar și după două ore, dacă utilizatorul are stomacul plin) de la consum. Efectele inițiale ale MDMA-ului durează în jur de 3-4 ore atunci când se administrează oral, iar la mulți oameni există o perioadă suplimentară de 2-6 ore în care nu reușesc să adoarmă și în care resimt o diferență perceptibilă față de realitatea de zi cu zi, însă care nu este îndeajuns de puternică încât a putea fi considerată deranjantă. Unii oameni cunosc modificări vizibile ale dispoziției timp de câteva zile după consum – la unii se instalează depresia, la alții exact opusul.

După administrare, pupilele se dilată, fălcile se strâng, apare pentru scurt timp o ușoară senzație de greață, consumatorul transpiră, gura și gâtul îi sunt uscate, iar tensiunea arterială și ritmul cardiac se intensifică. Aceste efecte sunt considerate neutre, însă pot fi percepute ca fiind pozitive sau negative în funcție de consumator. La fel și lipsa poftei de mâncare, distorsiunile vizuale (întâlnite la un număr mic de consumatori), starea de iritare, nervozitate, modificarea temperaturii corpului sau schimbarea rapidă a stărilor emoționale.

La capitolul efecte pozitive, consumatorii experimentează o stare de bună dispoziție, euforie, energie crescută, lipsa furiei și a fricii, empatie, sociabilitate sporită și un sentiment de apropiere față de ceilalți, o toleranță sporită, disponibilitatea de a ierta orice reacție negativă din partea celorlalți, iubire, dorința de a-i îmbrățișa pe cei din jur, contact fizic sporit, o comuniune mai intensă cu mediul înconjurător și o mai mare valorizare a muzicii, ascuțirea simțurilor (gust, miros), experiențe sexuale și senzuale mai puternice. Deși nu există riscuri de dependență fizică, se poate dezvolta o ușoară dependență psihică față de senzațiile de euforie și liniște date de ecstasy, existând și o scurtă perioadă de toleranță după consumul de ecstasy.

Efectele negative amintite pe site-urile de specialitate includ supraîncălzirea corpului, greață și vărsături, încleștarea fălcilor, zbaterea pupilelor, confuzie, probleme de concentrare, pierderea memoriei de scurtă durată, disfuncții erectile, dificultatea atingerii orgasmului, deshidratare și suprahidratare, dureri de cap, amețeală, pierderea echilibrului, tristețe după încetarea efectului, stare de rău (mahmureală), oboseală, extenuare (de la supraconsum energetic), episoade psihotice și atacuri de panică (cazuri rare). Efectele negative ale consumului de ecstasy se intensifică o dată cu utilizarea mai frecventă a substanței și cu sporirea dozelor, însă aici intervine calitatea proastă a MDMA-ului de stradă.

 

Reuters

 

Unii utilizatori pot experimenta senzații de panică și anxietate, însă asta se poate întâmpla în cazul unor doze ridicate sau dacă persoana care consumă este deja anxioasă sau instabilă. Totodată, persoanele nepregătite să-și dea frâu liber emoțiilor pot înfrunta episoade neplăcute, traumatizante sau sentimente ascunse. În aceste situații, specialiștii le recomandă consumatorilor să-și păstreze calmul, să-și găsească un loc confortabil și un prieten de încredere și să nu opună rezistență emoțiilor neplăcute. Au existat și cazuri restrânse de morți în urma reacțiilor negative foarte puternice la consumul de ecstasy din cauza hipertermiei, a deshidratării sau a hiponatremiei (consum excesiv de lichide), motiv pentru care consumatorilor le este indicat să bea apă constant pentru a o compensa pe cea pierdută prin transpirare, însă nu mai mult de 500 ml pe oră, și să ia pauze ocazionale atunci când dansează.

Cu toate acestea, la începutul lui martie, cerectătorul John Halpern şi echipa sa de la Harvard Medical School din Boston au publicat un studiu în care au comparat două grupuri de clubberi, unul de consumatori de ecstasy şi unul de petrecăreţi „curaţi”. Subiecţilor li s-a testat memoria, fluenţa verbală, atenția, semnele de depresie şi alţi factori, iar echipa de la Harvard nu a găsit nici o diferenţă semnificativă între cele două grupuri. Studiile de până acum au raportat probleme cognitive la pasionaţii de clubbing, dar nu au în luat în calcul că lipsa somnului şi dezhidratarea produsă de nopţi la rând de dans ar putea fi cauza problemelor și că utilizatorii de ecstasy consumă și alte droguri pe lângă.

Totodată, un studiu realizat în Marea Britanie sub conducerea lui David Nutt, fost consilier al guvernului britanic, a demonstrat că MDMA-ul este mai puțin dăunător decât alcoolul și tutunul, clasându-l pe locul 18 din 20 de substanțe din punctul de vedere al periculozității. Citiți aici de ce susține omul de știință britanic că ecstasy-ul este la fel de periculos precum călăritul. În plus, Food and Drug Administration din SUA a aprobat teste clinice pentru folosirea acestei substanțe pe termen scurt în tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres posttraumativ. Chiar și în aceste condiții, ecstasy-ul poate fi periculos atunci când producţia şi distribuţia nu e controlată, fiind ilegală, iar unii dealeri le combină cu substanţe dubioase.

Istoric și legislație

Ecstasy a fost produs prima dată în 1912 în cadrul companiei farmaceutice Merck de către un chimist german care urmărea crearea unei pilule dietetice. Merck nu a folosit însă această substanţă pentru că nu i s-a găsit o utilizare medicală. În jurul anilor ’50, armata americană a experimentat o gamă largă de droguri, inclusiv ecstasy, pe post de instrumente de război, pentru a obţine informaţii de la prizonieri şi pentru a imobiliza inamicii. În anii ’60, drogul a fost redescoperit, în urma testelor realizate pe propria-i persoană, de către chimistul american Alexander Shulgin. Shulgin este primul om care a folosit MDMA.

Ecstasy are o proprietatea de a-i face pe consumatori să se simtă conectaţi. Grație acestei proprietăți, terapeuţii americani, în mod special cei care tratau cazuri de căsnicii eşuate sau probleme de cuplu, au utilizat acest drog în scop terapeutiv, ceea ce s-a întțmplat și în Elveţia. Cu toate aceastea, după ce teste pe cobai au susținut că poate afecta creierul, s-a hotărât interzicerea substanței în SUA în 1985. Cercetările ce au determinat această măsură sunt criticate şi contestate astăzi de noi studii, pe care le-am amintit mai sus.

În România, ecstasy-ul este considerat un drog de mare risc. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de 2 la 5 ani.

Servicii

Problemele medicale provocate de ecstasy pot fi tratate cu ajutorul medicului sau psihologului. Orice consumator de ecstasy care considera ca are un consum problematic, poate apela la serviciile CPECA din judeţul în care locuieşte sau poate apela la liniile gratuite SIDA Helpline: 0800 800 033 şi TelVerde 08008 700 700 – informaţii despre droguri şi servicii disponibile.

Interviuri realizate de Ionuț Dulămiță

Serialul privind fenomenul drogurilor în România este realizat de TOTB în colaborare cu organizația Romanian Harm Reduction Network. RHRN  iniţiază şi facilitează schimbări menite să susţină implementarea unor politici şi programe sociale eficiente care  se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate  social, cum ar fi dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum  propriu, accesul la servicii medicale si sociale pentru consumatorii  problematici, integrarea socio-profesională și reducerea stigmei și  discriminării consumatorilor de droguri. In prezent reunește 11 organizații active în domeniul  reducerii riscurilor (harm reduction) și 15 profesioniști, persoane private și consumatori de droguri.

Dacă vreți să ne împărtășiți propriile experiențe, ne puteți scrie la adresa [email protected]

Surse:

http://rhrn.ro/index.php?l=ro&t=12&primalitera=e&i=39

http://www.drugscope.org.uk/resources/drugsearch/drugsearchpages/ecstasy

http://www.erowid.org/chemicals/mdma/mdma.shtml

 

Citiți și:

Fost consumator de ketamină: “La cantități mari, nu-ți poți mișca deloc corpul și mintea ta halucinează cumva”

Fost consumator de cocaină: “Cu 100 de euro consumai liniștit două zile heroină. La cocaină îmi ajungeau 30 de minute”

Heroina, “cel mai bun antidepresiv din lume”

Consumator ocazional despre fumatul de marijuana: “Este micul meu joc elitist. Este intimitatea mea”

SERIAL | Drogurile, marile plăceri vinovate ale vieții

Tags:



8 comentarii

  1. nu credeam ca o sa citesc pana la sfarsit… , foarte interesant articolul. cred ca foarte multi folosesc MDMA la negocieri, dezbateri si alte imbarligaturi.

  2. Foarte bun articol, bine documentat si interesant, foarte diferit de ceea ce se poate citi in majoritatea ziarelor. 🙂

  3. Pingback: Ecstasy-ul pur este sigur pentru consum, susţine un oficial canadian | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. V-ati prajit de la verdeata mai rau ca la DryCooker ! ESTE DROG ! Ne plac DROGURILE dar este DROG ! Nu mai faceti tot felul de articole despre asta , ca drogurile nu sunt pentru toata lumeaa !!! Popor cretin

  5. Ca intotdeauna, consumatorii par prea relaxati.

    E de zis ca drogul creaza “senzatii”. Oamenii nu se inteleg mai bine sau doar din priviri. Au doar senzatia ca o fac. De asemenea lipsa de inhibitii e similara cu folosirea alcoolului pentru unele persoane. Faza nasoala e ca faci prostii in timp ce esti in stare de ebrietate de la MDMA. Consumati prudent.

    Legislatorul justifica lejer interzicerea: morti din cauza de supradoza, dependente printre consumatori, etc. Da, la fel se intampla si cu alcoolul dar alcoolul e vechi si e o substanta permisa. Sa zicem ca a trecut efectul MDMAului. Conduci o masina si esti tras pe dreapta si pus sa sufli in fiola. Sper ca nu se vede in aerul expirat pentru ca atunci Politia o sa te cam ia la intrebari. Cam la fel se intampla daca ai si alcool in aerul expirat. Complicatii din astea justifica interzicerea consumului. Dar lasati deoparte legislatorul, ganditi-va la angajator. Ala poate sa faca mult mai multe.

    Ca fapt divers, MDMA a reusit sa faca niste soldati cu stres post traumatic sa se vindece. Da: SA SE VINDECE! Folosirea lui de catre psihiatrii ar trebui permisa.

    Trebuie ca spun ca traficul de droguri e permis intr- oarecare masura. Daca s-ar aplica legea mai zdravan majoritatea consumatorilor ar ajunge la puscarie sau si-ar denunta fornizorul pentru o pedeapsa mai usoara.

    E de asteptat ca pe un site ca acesta sa prezinte consumul mai optimist.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger