Consiliul European, pregătit să scrie cecuri albe pentru o agricultură destructivă

0

De la început, s-a presupus că negocierile pentru viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) se vor axa pe asigurarea siguranţei alimentare pe termen lung, ocrotirea comunităţilor locale şi a mediului în Europa. În pofida acestor intenţii bune, se pare că se menţin afacerile destructive obişnuite. În focul dezbaterilor propunerile originale de reformă au fost slăbite în mod drastic. Pentru moment, rezultatele arată o continuare a cecurilor albe pentru agricultură industrializată deja puternic subvenţionată, o urmare de neînţeles pentru publicul larg.

de Ecoruralis – În sprijinul țăranilor ecologici și tradiționali

 

Aproape 40% din totalul bugetului UE (2007-2013) este destinată subvenţionării agriculturii; o sumă uriaşă distribuită într-un mod inegal care susţine agricultura industrializată. Obiectivul original al reformei era de a folosi banii mai înţelept, pentru a asigura susţinerea agricultorilor europeni care conservă şi restaurează mediul înconjurător şi pentru a garanta prosperitatea comunităţilor rurale aflate între ciocan şi nicovală. Aceste speranţe se năruiesc treptat.

Şefii de Stat s-au întâlnit la Bruxelles pe 22-23 noiembrie pentru a cădea la un acord privind viitorul buget pentru 2014-2020 şi pentru a decide câţi bani publici vor fi alocaţi agriculturii. Angajamentele vor fi laute fără a afla măcar cât de “echitabil şi verde” va fi viitorul PAC în viziunea Miniştrilor Agriculturii şi a Parlamentului European. Astfel, există o ameninţare serioasă ca în momentul în care se va lua un angajament financiar, orice măsuri progresive pentru mediu vor fi înlăturate din cauza resurselor limitate. Unii membri ai PE şi miniştrii agriculturii au afirmat deja că nu vor exista măsuri de mediu dacă bugetul CAP va fi redus.

De mult timp, PAC este cea mai controversată parte a bugetului UE. Azi, viitorul agriculturii europene este în mâna unui mic grup de europarlamentari şi miniştri, care sunt abordaţi de lobby-ul agro-industrial pentru a împinge majoritatea plăţilor în conturile agricultorilor intensivi, fără a ţine cont de factorul socio-economic şi de mediu. Crearea unei situaţii unde reglementările nu vin în beneficiul public întăreşte percepţia negativă a celor care plătesc taxele, cetăţenii UE. Deşi zilele “lacurilor de lapte” şi “munţilor de unt” s-au terminat, o astfel de abordare de afaceri nu oferă o credibilitate Europei. Electoratul UE trebuie să reintroducă o responsabilitate mai mare faţă de bunurile comune şi mediul pe care îl împărţim cu toţii.

Încă putem salva această situaţie. Politicienii încă pot să redreseze reforma PAC pe drumul responsabilităţii financiare şi în folosul întregii societăţi europene. Era cecurilor albe trebuie să se termine. Conducătorii noştri politici trebuie să insiste ca plăţile să se ofere cu obligaţia aplicării unor măsuri de protecţie a mediului. Mai mult, aceste plăți să se ofere în perspectiva unei agriculturi demne de secolul 21, să asigure siguranţa alimentară pe termen lung prin managementul eficient al resurselor naturale. Legăturile între agricultura dependentă de produse chimice, schimbările climatice, poluară apelor, degradarea solurolor şi diminuarea drastică a diversităţii animalelor şi plantelor sunt bine definite. Interesele care continuă să ceară plăţi europene, dar nu reuşesc să se adreseze acestor probleme trebuie contestate. Există îndeajuns de multe practici agricole care respectă procesele ecologice, în loc să le distrugă; avem nevoie doar de voinţă politică pentru a le integra.

Trebuie să asigurăm viabilitatea pe termen lung a agriculturii europene printr-o PAC mai verde şi mai echitabil pentru toţi agricultorii. Fondul pentru Dezvoltare Rurală poate fi folosit pentru a susţine economia rurală şi pentru a creşte calitatea mediului în zonele noastre rurale. Trebuie oprite tentativele unor europarlamentari şi State Membre de a diminua sumele acestui fond. Conducătorii noştri politici trebuie să se asigure că există un suport financiar suficient pentru ca acest fond să menţină viabilitatea comunităţilor rurale şi a mediului.

Trebuie să ţină cont de interesul public, care se manifestă printr-un mediu care poate susţine o agricultură durabilă. Politicienii noştri ar trebui să folosească PAC pentru a susţine fermerii care vor să facă o schimbare în bine pentru generaţiile viitoare, nu pentru a scrie cecuri albe pentru cei ignoranţi şi în căutare de profit pe termen scurt.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger