Consiliul Drepturilor Omului al ONU a adoptat Declarația Țăranilor. Eco Ruralis cere Guvernului României să sprijine inițiativa

0

Vineri, 28 septembrie, Consiliul Drepturilor Omului al Organizației Națiunilor Unite a dat o rezoluție prin care adoptă Declarația Drepturilor Țăranilor si a celorlalți Muncitori din Mediul Rural. Proiectul declarației a fost elaborat în cadrul mișcării internaționale a țăranilor La Via Campesina și propus Consiliului Drepturilor Omului în 2012.

”Am parcurs un drum lung și anevoios, dar noi, țăranii care am experimentat cea mai grea sărăcie și indiferență, suntem puternici și nu renunțam niciodată”, a declarat Elizabeth Mpofu, Coordonatorul General al La Via Campesina.

Declarația urmează să fie prezentată celui de-al 3-lea Comitet din cadrul Adunării Generale a ONU, care este responsabil de probleme sociale, umanitare si culturale. Această prezentare va avea loc pe 25 octombrie la New York, iar Comitetul va trebui sa prezinte o concluzie pana pe 21 noiembrie, urmând ca Declarația sa fie supusă la vot.

Deși în iunie a.c. Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cerea tuturor statelor membre sa voteze în favoarea Declarației, de pe vechiul continent doar Elveția, Portugalia și Ucraina au sprijinit documentul. Asociația de țărani Eco Ruralis cere Guvernului României să sprijine declarația în următoarele faze pe care le va parcurge.

”Rugăm Guvernul României să voteze în favoarea Declarației, deoarece 4,7 milioane de țărani din România au nevoie disperată de acest instrument de protecție. România are aproape 50% din țăranii Uniunii Europene. Arătați că vă pasă de noi! România trebuie să susțină țăranii cu care se mândrește”, a declarat Ramona Duminicioiu, reprezentantă a asociației de țărani Eco Ruralis si coordonatoare a mobilizării țărănești la nivel european, în procesul de negociere al Declarației la Geneva, din partea mișcării țărănești internaționale La Via Campesina.

Declarația este un instrument pentru țăranii și muncitorii din mediul rural care cer dreptate și politici naționale în domeniul alimentației, agriculturii, semințelor și pământului, favorabile milioanelor de producători din mediul rural de toate genurile și vârstele, potrivit comunicatului de presă publicat de organizație.

”În ciuda faptului că produc cea mai mare parte din alimentele pe care le mâncăm, țăranii sunt ținta unor forme de violență extremă. Cei care rezistă sunt fie omorâți, fie arestați. Această criminalizare a luptelor țărănești trebuie să înceteze, iar această Declarație e un pas înainte în direcția asta”, a declarat Diego din cadrul Movimiento Nacional Campesino Indigena (MNCI) Argentia CLOC – Via Campesina.

România este țara din UE cu cele mai multe gospodării țărănești, care practică o agricultură de subzistență și semi-subzistență. În 2016 existau 3,5 milioane de ferme în România, din care 91% utilizau suprafețe agricole mai mici de 5 hectare. Cele mai multe dintre aceste ferme utilizau sub 2 hectare, potrivit celor mai recente date Eurostat.

”În România, vom folosi această Declarație pentru a pune bazele statutului țăranului, ca ocupație, aceasta nefiind recunoscută în prezent. Drept pentru care dacă ești țăran sau țărancă ești nimic, ești forțat să funcționezi într-o economie invizibila, nu ai acces la pensie sau sănătate, nu ești eligibil pentru acces la credit, nu iți sunt recunoscute cunoștințele și așa mai departe. Statutul țăranului este pragul 0 de la care ne dorim să construim un acces mai bun la piață, la mijloace de producție, la resurse naturale și condiții de securitate socială”, a declarat Ramona Duminicioiu.

În 2013 lucrau în mod regular în fermele cu suprafață agricolă mai mică de 5 hectare în jur de 5,8 milioane de persoane, adică 90% din totalul forței de muncă din agricultură. Aproape toate aceste persoane erau forță de muncă familială, neremunerată, potrivit ultimelor date Eurostat.

În jur de ¼ din totalul forței de muncă active din România lucra în sectoarele agricultură, silvicultură și piscicultură în 2017, fiind țara membră UE cu cel mai mare procent de lucrători în aceste domenii din totalul forței de muncă active la nivel național. Aceste date nu includ muncitorii emigranți, sezonieri sau permanenți, de cetățeniei română care muncesc in agricultură, silvicultură și piscicultură în alte țări din UE.

Declarația poate fi accesată aici.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger