Consumatorul obișnuit din România trebuie să cotrobăie prin rafturile magazinelor pentru a găsi alimente românești. Țăranii rămân cu produsele nevândute, în timp ce bunurile de import se vând de 10 până la 20 de ori mai scump decât produsele locale. Românii care cumpără din marile centre de retail nu-și dau de multe ori seama că plătesc de 3-4 ori prețul de import. Strugurii sunt de 10 ori mai scumpi decât atunci când trec granița României, un kilogram de fasole are un adaos de 400-500%, iar unul de mere, de 400-700%.
de Attila Szocs (ARC2020)
Asociațiiale de fructe și legume ezită să vorbească pe subiect, de teamă că produsele lor vor fi excluse de pe rafturi. „Nu pot să vă spun cine e vinovat pentru prețurile ridicate față de cele de la vamă pentru că mi-aș distruge relația cu hipermarketurile. Importatorii își au profiturile lor, bineînțeles, dar și hipermarketurile cresc mult prețurile”, a declarat directorul unei asociații din sectorul legumelor. „Există o întreagă mafie în acest sector, iar prioritatea guvernului ar trebui să fie eliminarea speculațiilor la prețurile alimentare. E nevoie de mai multe controale și sancțiuni”. Fasolea vine din China, roșiile, ardeii și castraveții din Turcia, varza din Europa de Vest. Toate sunt împănate cu pesticide, iradiate și injectate cu metale grele. Competiția „moartă” vine din partea țăranului român.
România are de 20 de ori mai mult pământ arabil decât media europeană. Din cele 24 de milioane hectare, suprafața totală a țării, pământul agricol reprezintă 14,7 milioane ha, aproape 61%. România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni. Potrivit Eurostat, salariile românești însumează doar 20% din media europeană, în timp ce prețul unui coș alimentar standard atinge 66% din costul mediu din Europa. Cele mai scumpe produse alimentare sunt ouăle și lactatele, care se vând la prețuri aproape la fel de mari ca media europeană.
Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a spus că toate importurile de fructe din Turcia vor fi supuse unor controale detaliate ca urmare a recentelor importuri de grepfrut, care conțineau reziduuri de pesticide peste limita permisă de lege. Până acum au fost distruse 120 de tone de grepfrut. Dar câți consumatori trebuie să plătească acest preț până ca autoritățile să-și dea seama că mâncarea sănătoasă și sustenabilă se află la doi pași de ei, produsă de țăranii și grădinarii țării, nu la mii de kilometri distanță, în sere mustind de pesticide?
După ce președintele Băsescu a participat la întâlnirea Consiliului European, a subliniat cu tristețe că „standurile din piețe sunt pline de cartofi ungurești, produse italienești și franceze și flori olandeze, de parcă nu le-am avea și noi în țară”. „Am uitat să producem legume, fermierii români sunt afectați de diferențele de subvenții. Trebuie să creștem subvențiile, să îngustăm prăpastia”, a concluzionat el.
Acest articol a fost preluat de pe site-ul destinat agriculturii ARC2020.eu.