Cine tace face

0

Se ştie, dacă vrei să te laşi de fumat sau să începi o dietă, recomandabil e s-o declari public unui număr cît mai mare de prieteni; astfel, dacă nu te ţii de program, te faci de rîs. Dar e oare asta o metodă bună?

Se pare că mintea are metodele ei de a ne faulta intenţiile şi controlul. O cercetare recentă arată că, de fapt, făcîndu-ne publice scopurile, ne diminuăm şansele de a le realiza. Scriitorii ştiu asta dintotdeauna una dintre superstiţiile lor fiind aceea că dacă povesteşti subiectul cărţii la care lucrezi, rişti să n-o mai pui pe hîrtie.  Studiul Universităţii din New York spune că după ce şi-au făcut publice hotărîrile, subiecţii gură-spartă au depus mai puţin efort în a le realiza decît subiecţii mai secretoşi.

O posibilă explicaţie ar fi că declararea intenţiilor ne dă senzaţia că am făcut un mare progres în realizarea scopului, ceea ce ne poate face să ne culcăm pe o ureche. E ca şi cum povestindu-ne proiectul, ne imaginăm că l-am şi realizat – ceea ce se întîmplă, dar numai în cap – şi recompensa imaginară ne scuteşte de efortul de a o pune în realitate.

 

 

 


Leave A Reply