Cimpanzeii și alte maimuțe au intrat în epoca de piatră, susțin cercetătorii

1

Dacă în urmă cu câteva decenii, biologii credeau că oamenii sunt singura specie capabilă să folosească unelte, din ce în ce mai multe dovezi arată că numeroase alte specii – de mamifere, insecte, pești și chiar insecte – apelează la diferite ”unelte” pentru a-și ușura viețile. Mai multe descoperiri arheologice și studii derulate în rândul primatelor sugerează azi că cimpanezii, macacii și capucinii ar fi intrat în epoca de piatră, folosind bolovani de diverse dimensiuni pentru a sparge nuci sau cochilii.

Chiar dacă, de regulă, primatele folosesc unelte de origine vegetală și aproape deloc pietre, de altfel rar întâlnite în mediile unde trăiesc, câteva specii de primate mari, inteligente au reușit să transmită din generație în generație ”tehnicile” de folosire a pietrelor și bolovanilor. Potrivit unui celebru studiu de arheologie, citat de BBC, în pădurile tropicale de pe Coasta de Fildeș au fost descoprite numeroase obiecte de piatră, cu o vechime de 4.300 de ani. Multe dintre ele poartă semnele intervenției oamenilor, care le-au modelat pentru diverse întrebuințări, însă numeroase alte pietre par să fi fost folosite în scopuri simple, cum ar fi spargerea nucilor. Dat fiind faptul că oamenii foloseau mai degrabă pietre ușoare, care cântăreau sub un kilogram, prezența unor pietre considerabil mai grele indică faptul că aceste unelte rudimentare erau folosite de primatele din regiune. Astfel, spun cercetătorii, ar rezulta că cimpanzeii din aceste regiuni ar fi folosit unelte din piatră încă de acum patru milenii.

De asemenea, după câte arată cercetătorii, nu doar cimpanzeii, cea mai apropiată ”rudă” a oamenilor dintre speciile existente, folosesc pietrele pe post de unelte. Un studiu din 2004 arată că și maimuțele capucin din Brazilia o fac, iar un studiu recent publicat anul acesta susține că și mamacii cu coadă lungă din Thailanda folosesc pietre. ”Capucinii sunt maimuțe ale Lumii Noi, separate de oameni de circa 35 de milioane de ani de evoluție. La fel și macacii, de care ne despart 25 de milioane de ani,” explică  Michael Haslam, cercetător la Universitatea din Oxford și coordonator al proiectului  Primate Archaeology (Primarch). Astfel, dat fiind că maimuțele care folosesc constant pietre pe post de unelte sunt așa de diferite și de împrăștiate în diverse părți ale globului, specialiștii spun că fiecare specie trebuie să-și fi inventat separat, pe cont propriu, ”tehnologiile” rudimentare.

Chiar dacă uneltele de piatră folosite de cele trei specii de primate sunt extrem de simple, un grup de arheologi care au lucrat îndelung în situri din Kenya susțin, într-o cercetare publicată anul acesta, că nici uneltele folosite de strămoșii noștri umani nu erau prea departe de ele. Studiind unelte de piatră folosite de oameni în urmă cu 3,3 milioane de ani, arheologii au constatat că acestea erau realizate cu tehnici similare celor la care apelează azi primatele mai sus menționate. Abia la o diferență de 700.000 de ani față de aceste prime unelte, oamenii au creat așa-numitele unelte din cultura Oldowan, care prezintă urme ale modificării deliberate, cum ar fi vârfurile ascuțite. Un milion de ani mai târziu, strămoșii oamenilor au început să folosească, printre altele, topoare de piatră cu tăiș șlefuit, asociate culturii Acheulean.

Una dintre posibilele explicații pentru care uneltele folosite de cimpanzei nu au făcut următorul pas evolutiv aduce în discuție forma mâinilor care, în cazul oamenilor, permite manipularea mai ușoară și mai precisă a obiectelor.  Sergio Almécija, profesor la University of Washington, susține însă că principala explicație a acestei stagnări vizează creierul. ”Pare plauzibil că abilitatea de a crea unelte de piatră solicită abilități cognitive suplimentare: nu doar să recunoști ce ar putea fi o unealtă folositoare, ci și s-o creezi,” confirmă și Alexandra Rosati, de la Harvard. Iar una dintre teoriile care explică de ce creierul uman s-ar fi dezvoltat semnificativ față de creierul primatelor invocă trecerea de la hrana brută, la hrana gătită.

Însă, chiar dacă cimpanzeii nu au reușit să îmblânzească focul, aceștia au dovedit, în cadrul mai multor experimente, că apreciază hrana gătită la foc. De pildă, în cadrul unui astfel de experiment, cimpanzeii au avut de ales între a introduce hrana crudă într-un recipient de unde îl primeau mai târziu deja gătit sau într-un recipient de unde revenea în același stadiu. Potrivit lui Rosati, cimpanzeii alegeau invariabil să introducă cartofii în ”cuptor”, dar niciodată nu au introdus în recipient obiecte necomestibile, ceea ce demonstrează că primatele înțelegeau funcția acestuia.

Specialiștii nu știu încă dacă cimpanzeii și celelalte primate vor putea merge mai departe de epoca de piatră în care se află, însă mulți sunt de părere că datele cognitive necesare evoluției sunt prezente, cel puțin în cazul cimpanzeilor. Iar dacă populațiile de primate mari nu vor conduse la extincție, poate în viitorul îndepărtat vom asista la trecerea lor de următorul prag evolutiv.

Sursa: BBC


Un comentariu

Reply To Brighter Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger