Cifre care arată că lumea o duce mult mai bine

0

Mass media şi oamenii în general au o predilecţie pentru ştiri negative, scrie Vox.com. Experienţele negative afectează mai mulţi indivizi şi pe o perioadă mai lungă de timp decât cele pozitive. Aşa că nu e de mirare că ştiri precum invadarea Ucrainei de către Rusia, ascensiunea grupării ISIS sau epidemia de Ebola cântăresc mai mult în ochii omenirii decât, să zicem, diminuarea gradului de sărăcie extremă din 1990 până astăzi sau creşterea speranţei de viaţă în ţările sărace. Vox prezintă o serie de hărţi cu tendinţe pozitive care indică o lume mult mai bună decât în alte vremuri, din mai multe puncte de vedere. Mai jos, am făcut o selecţie.

 

 

Gradul de sărăcie extremă a scăzut

Rata incredibilă de dezvoltare a Indiei şi a Chinei, împreunp cu o dezvoltare mai lentă, dar semnificativă în alte ţări în curs de dezvoltare, au dus la un declin uriaş al numărului de oameni care trăiesc cu mai puţin de 1,25 de dolari pe zi, de la 52% în 1981, la 43% în 1990 şi 21% în 2010. Limita de 1 dolar este considerată foarte mică, unii experţi în dezvoltare sugerând una de 10-15 dolari pe zi, însă asta arată cât de mult a progresat lumea în ultimele decenii.

Foametea e în scădere

Harta animată de mai sus ilustrează Indicele privind foametea la nivel global (Global Hunger Index), o măsurătoare a malnutriţiei realizată la nivel mondial de Institutul de Cercetare pentru Politici Alimentare din SUA în perioada 1990-2014. Ţările cu roşu şi cu portocaliu au niveluri ridicate de foamete şi malnutriţie, cele cu verde au rate scăzute. E încurajator să vedem cum, treptat, planeta scapă de roşu şi capătă o tentă tot mai verde de 24 de ani încoace.

Exploatarea copiilor prin muncă e şi ea în scădere 

Orice volum de muncă prestat de copii este mare, iar ritmul în care acest fenomen este redus nu este încă suficient de rapid pentru a atinge obiectivul îndrăzneţ al Organizaţiei Internaţionale a Muncii de a elimina exploatarea copiilor prin muncă până în 2016. Cu toate acestea, rata de declin – o diminuare cu o treime din 2000 până în 2012 – merită sărbătorită.

Speranţa de viaţă este în creştere

La nivel global, atât speranţa de viaţă a femeilor, cât şi cea a bărbaţilor a crescut, în medie, cu şase ani din 1990 până în 2012. Câştigul cel mai mare a fost înregistrat însă în ţările cu venituri reduse, care au cunoscut o creştere cu 9 ani atât în cazul bărbaţilor, cât şi cel al femeilor. Există în continuare o inegalitate substanţială între ţările bogate şi cele sărace în această privinţă: speranţa de viaţă a bărbaţilor este cu 15,6 ani mai mare în ţările cu venituri ridicate decât în cele mai sărace, iar cea a femeilor cu 18,9 ani mai ridicată. Dar falia această falie se închide încet, chiar dacă ţările bogate îşi menţin trendul ascendent.

Oamenii devin mai înalţi

Harta de mai sus, preluată din cartea A Farewell to Alms a lui Gregory Clark, documentează înălţimea scheletor bărbăteşti din Europa pe o perioadă de aproape 2000 de ani şi compară datele cu unele mai noi şi mai complete din SUA şi Suedia. Timp de aproape 2000 de ani, înălţimile bărbăteşti au fost stabile, dar au început să crească odată cu Revoluţia Industrială. Există mulţi factori care determină înălţimea umană, însă nutriţia şi stilul de viaţă în general sunt vitale. S-a întâmplat să trăime în primele două secole de existenţă umană care au cunoscut progrese uriaşe în ceea ce priveşte standardele de viaţă, progrese reflectate, printre altele, şi în creşterea înălţimii.

Războiul se află în declin

Decesele cauzate de violenţa politică organizată sunt în scădere, arată cartea The Better Angels of Our Nature a lui Steven Pinker. “Rata morţilor survenite direct în urma violenţei politice (război, terorism, genocid, dictaturi militare) în ultimul deceniu a ajuns, fără precedent, la câteva sutimi dintr-un procent”, scrie Pinker într-un fragment publicat pe Wall Street Journal. Pe lângă el, analişti precum John MuellerJoshua Goldstein şi John Horgan au argumentat la rândul lor că sfârşitul războiului este aproape. “Războiul este doar o idee”, scrie Mueller. “Spre deosebire de respirat, mâncat sau sex, războiul nu este ceva care este cerut de condiţia umană sau de forţele istoriei. În consecinţă, el se poate contracta sau dispărea şi se pare că este în acest din urmă proces”.

Tot mai multe ţări sunt democraţii

În anii ’70, autocraţiile întreceau ca număr democraţiile, având un avantaj considerabil. Ţările din blocul sovietic erau uniform dictatoriale, iar SUA s-a aliat în timpul Războiul Rece cu mai multe dictaturi, de la Coreea de Sud, la Chile şi Grecia, răspândirea democraţiei nefiind o prioritate. După căderea zidului Berlinului, dictaturile comuniste aproape că au dispărut în totalitate şi majoritatea celor din ţările est-europene au fost înlocuite cu sisteme democratice. Guvernele militare sprijinite de SUA din America Latină şi-au pierdut puterea, la fel şi unii dictatori africani. În 2013, indicele Polity IV score, o măsurătoare a ratei de răspândire a democraţiei realizată de cercetători din domeniul politicii, arată că democraţia a atins nivelul cel mai ridicat din anii ’50 încoace.

Oamenii şi-au prelungit studiile

Deşi mai sunt încă multe de îmbunătăţit în ceea ce priveşte educaţia, în ţări în curs de dezvoltare precum China sau India, timpul petrecut, în medie, în şcoală a crescut repede în ultimele secole, după cum se poate vedea în graficul de mai sus.

Urmăriţi restul graficelor (26 la număr) pe Vox.com.

Puteţi citi şi:

Ţările care oferă angajaţilor cele mai bune condiţii de muncă

Ţări care nu au sau au renunţat la armate

Ţările care se apropie cel mai mult de eliminarea decalajului dintre femei şi bărbaţi

Ţările în care oamenii se simt cel mai bine şi cel mai rău. Sau mutaţi-vă în Panama

Ţările în care e cel mai bine şi cel mai rău să trăieşti ca bătrân

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger