Chevron a primit permisiuni de prospecție în Dobrogea

2

Agenția pentru Protecția Mediului din județul Constanța a emis aviz de prospecție în Costinești și Vama Veche pentru compania americană Chevron, care deține deja trei perimetre de explorare în zona Bârlad.

“Săptămâna trecută s-au aprobat lucrări de prospecțiuni seismice pentru Dobrogea. În ce privește aceste prospecțiuni seismice, faptul că arealele propuse în proiectul de prospecțiuni seismice se suprapun cu arii protejate ca habitate pentru păsări poate afecta existența acestora, din cauza vibrațiilor induse și zgomotului, la care păsările au o sensibilitate deosebită. De asemenea, este posibil să influențeze și siturile arheologice din zonă, din cauza vibrațiilor produse specifice metodei, precum și rezervațiile paleontologice”, spune Georgeta Ionescu, geolog, membru al Partidului Verde.

Lucrările de prospecțiune seismică bidimensională (2D) în zona Costinesti urmează să pătrundă în arii de protecţie specială avifaunistică precum:
– situl ROSPA 0001 Aliman – Adamclisi – teritoriul localităţilor Deleni, Cobadin, Mereni, Topraisar, Tuzla, Costineşti, 23 August;
– Rezervaţia 353 Locul fosilifer Credinţa – pe teritoriul localităţii Chirnogeni;
– situl ROSPA 0001 Aliman – Adamclisi (teritoriul localităţilor Deleni şi Independenţa);
– situl ROSPA 0061 Lacul Techirghiol (distanţa de aproximativ 190m) – pe teritoriul localităţilor Tuzla, Costineşti, 23 August şi Pecineaga).

Georgeta Ionescu spune că aceste aprobări intră, prin urmare, sub incidența art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu toate modificările şi completările ulterioare. care intre altele prevede: “(6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.”

Din aceste considerente, se solicită acordul custodelui și se informează Comisia Europeană, potrivit Georgetei Ionescu. Proiectul conține, însă, următoarele precizări:

“Materiile explozive utilizate sunt clasificate doar ca „explozive” şi nu prezintă etichetare de produs toxic sau nociv. Aceste produse devin periculoase pentru mediu și sănătatea populației numai prin poluanții care rezultă în urma descompunerii prin explozie și numai dacă explozia are loc la suprafaţă. Operațiile cu materialele explozive sunt strict controlate și nu apar astfel de explozii la suprafață. Nu au cum rezulta nici măcar proiecţii de material (sol) din cauza cantităţii foarte reduse. (…) Atât în cazul folosirii vibratoarelor, cât şi a dinamitei, dacă se depăşesc anumite valori considerate periculoase se vor lua măsuri adecvate: reducerea forţei vibratoarelor, mărirea distanţei minime obligatorii sau “sărirea” acestor obiective. În situaţia în care apar astfel de cazuri, profilul va ocoli dacă este posibil sau va sări aceste obiective (când extinderea lor este sub 1 km). Dacă nu este posibilă nici “ocolirea” nici “săritura” se renunţă la profilul respectiv. În toate cazurile menţionate, în care rămân “pete albe” în lungul profilui seismic se aplică tehnologii adecvate care să asigure obţinerea unui minim de informaţii din subsolul acestor zone restrictive. Dacă sunt găsite în aria de lucru fosile sau vestigii arheologice care se nu au fost identificate şi incluse într-un sit protejat, cu regim restrictiv, lucrările de prospecţiune seismică vor oprite şi vor fi anunţate autorităţile competente (Ministerul Culturii, Agenţia de Protecţia Mediului).”

“Respectarea regulilor de protecţia mediului ambiant de către personalul ce efectuează lucrări seismice va fi controlată atât din interior de: conducerea echipei seismice, factorii responsabili din cadrul S.C. PROSPECŢIUNI S.A. cât şi din exterior de: organele abilitate din cadrul S.C.CHEVRON Romania Exploration and Production S.R.L., ale administraţiei locale teritoriale sau din Agenţia pentru Protecţia Mediului CONSTANŢA”, se mai arată în proiect.

“Este, însă, de neînțeles faptul că nu se estimează care va fi impactul asupra păsărilor (din zone protejate) cauzat de semnalul seismic rezultat din explozii. Se menționează că vor avea un efect în atmosferă local, de scurtă durată şi accidental, produs numai atunci când burajul nu a fost realizat corespunzător de echipa de artificieri şi se manifestă local prin emanarea în atmosferă a gazelor produse prin detonarea încărcăturii explozive, ceea ce nu descrie efectul real asupra populației de păsări din ariile protejate care vor fi practic alungate de vibrațiile seismice generate! Dacă aceste evenimente se vor produce în perioada de cuibărire, efectele vor fi și mai dramatice”, mai spune geologul.

Acordurile petroliere semnate de ANRM sunt intitulate generic “acord de explorare/dezvoltare/exploatare. Dacă în forajul de explorare se descoperă indicii privind existența unor rezerve semnificative, se trece la exploatare experimentală, iar, ulterior, dacă este cazul, acesta se transformă în foraj de exploatare, precizează Georgeta Ionescu. Practic, companiei îi este acordată permisiunea, încă de la început, de către ANRM, prin acord, să utilizeze fracturarea hidraulică în faza de explorare, mai spune aceasta.

Gazele neconvenționale se exploatează prin metoda fracturării hidraulice care constă în infiltrarea unor cantități foarte mari de apă și substanțe chimice la mari adâncimi și cu mare presiune, atrag atenția ecologiștii. Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri viabile (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare gravă a terenurilor, a apelor, metoda răspândind substanţele nocive introduse în fluidul de exploatare prin pânza freatică (de menţionat că se utilizează substanţe extrem de nocive, iar componenţa exactă a acestui fluid este ţinută secretă sub menţiunea „secret industrial”), poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj, în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în grav pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, şi pericolul de a se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.


2 comentarii

  1. Doamna cu pricina n-a citit niciodata legea petrolului. Evident, TOATE acordurile semnate de ANRM se intituleaza la fel, pentru ca asa scrie in lege. In plus, toti titularii de acorduri petroliere din Romania au in prezent voie sa foloseasca fracturarea hidraulica, de vreme ce nu exista nicio restrictie legala si nu e nevoie de o autorizatie speciala. Metodele se prevad exclusiv in planul anual de operatiuni petroliere, niciodata in acord (care-i practic un tipizat).

  2. hai sa mori tu Adriane! mai postacilor Chevron, cititi voi legea petrolului unde mai exista si permise de prospectiune, si de explorare, ca parca asta zice Guvernul ca doreste sa faca…Daca ANRM le-a concesionat direct exploatarea, e clar ca nu se vor opri la explorare. Iar fracturarea hidraulica nu poate fi admisa in Romania, cat timp nici in UE situatie nu e clara. Abia acum se studiaza riscurile, iar Comisia elaboreaza legislatie in acest domeniu. Nu va mai bucurati degeaba, ca in Polonia au luat-o in freza si Exxon si ceilalti. Au cheltuit milioane de dolari, si nu au gasit mai nimic ! ha, ha! din pacate au ramas polonezii cu puturi abandonate si nesigilate.

Leave A Reply