Chestionarul McLuhan: Viteza informaţiei duce la un prezent continuu

1

La întrebarea lui Marshall McLuhan “De ce elimină viteza electronică a curgerii informaţiei fundalul istoric, în favoarea conceptului te afli acolo?”, Constantin Vică răspunde prin câteva exerciţii de stil.

Eseistic

Viteza este distanţă supra timp, ne învaţă la fizică în şcoala generală: cu cât creşte viteza, cu atât se reduce spaţiul, se contractă, dacă vreţi. Istoria modernităţii este istoria reducerii distanţelor, cu o viteză tot mai accelerată până am ajuns cu toţii să fim aici, într-o grămadă colectivă, noduri în acceeaşi structură emergentă, ghemul sau reţeaua. Dar în tot acest timp, timpul rămâne la fel, se scurge în acelaşi ritm al secundelor şi minutelor, ritm pe care stră-stră-moşii noştri l-au fixat cu gândul de a pune ordine în lumea lor, o lume destul de rurală şi manufacturieră. Timpul nostru e conservator şi reacţionar. Pe când spaţiul a progresat, a progresat până la a ajunge un singur punct (sau ghem, dacă preferi), acel acolo unde ne aflăm acum.

Şcolăresc

Ilustrul savant Marshall McLuhan într-o zi s-a gândit că în momentul în care avem acces la toate mediile, deci suntem în hypermedia, atunci vom trăi permanent un prezent continuu.

Chestionabil

Ce este fundalul istoric? Ce înseamnă era electronică? Când ne-am aflat ultima dată acolo?

Auditiv

-.-. . .-..   -.-. .- .-. .   .- .-. .   ..- .-. . -.-. …. . .-   -.. . … -.-. …. .. … .- –..–   .- -.-. . .-.. .-   … .   .- ..-. .-.. .-   .. -.   -.-. — — ..- -. .. ..- -. .   -.-. ..-   -.-. . .. .-.. .- .-.. – .. –..–   …- .-. .- .— .-   .- ..- –.. ..- .-.. ..- ..   . … – .   …- .-. .- .— .-   .–. .   -.-. .- .-. .   …. -.– .–. . .-. — . -.. .. .-   —   .- -.. ..- -.-. .   .. -. .- .–. — .. .-.-.-

Confesivintelectualist

Nu cred că am un cult pentru McLuhan, dar îl consider un profet (bine plătit) al lumii noi. Îmi place să-l citesc în paralel cu alţi cercetători ai media, precum Innis, de exemplu, colegul lui universitar din Toronto mai puţin cunoscut. Nu cred că fundalul istoric dispare vreodată; fie că vor, fie că nu, trupurile care se uită la televizor, ascultă radio, stau pe net (acolo unde viteza informaţiei poate fi ucigătoare) etc. o fac cu o istorie în spate (a vieţii lor, din care au dobândit sau nu ceva), cu alta a relaţiilor sociale, cu o istorie a învăţării mediului etc.. Informaţia, la rândul ei, are un fundal istoric şi aceasta îi oferă înţelesul de care au nevoie trupurile mai sus amintite. Orice informaţie este reducerea unei incertitudini, cum adesea se zice, ea curge ca să reducă ceva din incertitudinile oamenilor. Şi poţi avea incertitudini fără timp (şi istorie)?

Video (cu teletext)

Clipul de mai sus e un moment simbolic important în ideologia televiziunii: cu el s-a lansat MTV pe 1 august 1981. MTV îşi propunea să ucidă starul de radio. A reuşit? Cu siguranţă, nu. Dovada e acest al doilea videoclip (estetică YouTube, viteză şi mai mare de diseminare a informaţiei):

13 milioane de vizualizări vs. sub un milion. Vocea de aur de la radio învinge ideologia MTV şi o face într-un hypermediu cu o viteză şi mai mare (web-ul). Poate că ne-am amintit de vocile de la radio [în cazul României, de poveştile de pe discuri, şi Vocea de pe Disc, în varianta Norzeatic]. Să însemne asta că avem încă un fundal istoric neeliminat?

În plus, clipul e oferit de RussiaToday.

 

Foto: Thegreatgeekmanual.com

Pe 21 iulie 2011 se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui teoreticianului mass-media Marshall McLuhan. Am ales cinci întrebări adunate în Mass-media sau mediul invizibil şi i-am invitat pe câţiva apropiaţi ai informaţiei să răspundă la un scurt chestionar McLuhan.


 

 


Un comentariu

  1. Pingback: Cum am devenit informaţie. 100 de ani de Marshall McLuhan

Leave A Reply