Într-o epocă bazată pe imagini și concizie, în care logourile valorează mai mult decât oamenii care scriu știrile și tipografiile unde sunt tipărite ziarele, designul unei publicații este cel mai important aspect care le oferă cititorilor sentimentul de continuitate.
de Cristian Bândea
Odată dibuit un layout “câştigător”, care este pe placul publicului, nu există loc de schimbări radicale la nivel grafic. Cititorii trebuie să ajungă fără bătăi de cap la paginile și secțiunile de care sunt interesaţi. Fiecare domeniu are secțiunea sa, semnalizată de obicei prin culori diferite.
Statornicia este importantă și în ceea ce privește conținutul. În satul global, informațiile se răspândesc tot mai repede, iar paternitatea lor devine tot mai difuză, astfel că selecția și modul de abordare al știrilor sunt mai importante decât informațiile în sine. Un exemplu frust este că știrile culturale n-o să ajungă niciodată în tabloide, după cum în paginile ziarelor quality ar trebui să existe femei despuiate doar dacă se urmărește o schimbare de target.
În plus, ziarele transmit un sentiment de continuitate prin însăși natura lor. În condițiile în care suntem asaltați zilnic de mai multe informații decât putem duce, iar lumea se schimbă cu o viteză cu care nu putem ținem pasul, ziarele oferă o iluzie a stabilității. Ele îngheață realitatea, creează legături între evenimente aparent disparate, clasifică lumea pentru noi. E drept că toate astea distorsionează existenta, însă asta e o altă poveste.
Foto: Flickr
Pe 21 iulie 2011 se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui teoreticianului mass-media Marshall McLuhan. Am ales cinci întrebări adunate în Mass-media sau mediul invizibil şi i-am invitat pe câţiva apropiaţi ai informaţiei să răspundă la un scurt chestionar McLuhan.
Un comentariu
Pingback: Cum am devenit informaţie. 100 de ani de Marshall McLuhan