De peste un an, Corporate Accountability International (CAI), un grup de advocacy din Boston, face lobby la Banca Mondială, solicitând retragerea investițiilor sale în companiile private specializate în producția de apă îmbuteliată. Privatizarea acestei resurse de bază nu a îmbunătățit acesul oamenilor la apă potabilă curată, spun activiștii, iar practica Băncii Mondiale de a împrumuta bani publici corporațiilor private, pentru a administra resursele de apă, fără a oferi servicii mai bune, trebuie să ia sfârșit.
”Reputația și bunurile Grupului Băncii Mondiale sunt puse pe masă, ca la jocurile de noroc. Viețile a milioane de oameni sunt puse, astfel, în pericol,” arată o scrisoare deschisă adresată de CAI lui Jim Yong Kim, președintele Băncii Mondiale. Organizația de activiști a lansat această scrisoare la 17 luni de la demararea acțiunilor de lobby pentru descurajarea investițiilor în companiile private care foloses resursele de apă în vederea profitului, fără a-și respecta obligațiile și a accesibiliza serviciile aprovizionării cu apă în regiunile cu grave probleme în acest sens. Raportul realizat de CAI în 2013 arată o serie lungă de eșecuri din partea corporațiilor private, în special a multinaționalelor de a asigura oamenilor săraci apă potabilă. Totodată, raportul susține că fondurile destinate întreținerii infrastructurilor sistemelor de apă au fost deturnate în majoritatea cazurilor.
Pe de altă parte, oficialii Băncii Mondiale susțin, într-un studiu publicat în 2010, că firmele private din domeniul apei au îmbunătățit sistemele de apă și calitatea serviciilor oferite, fără însă ca oamenii să beneficieze direct de aceste contribuții, fie prin tarife reduse sau prin accesul la apă. Cele mai importante schimbări pozitive determinate de companii referă la aspecte tehnice, cum ar fi reducerea pierderilor de apă prin țevi sau sisteme de colectare mai eficiente. Reprezentanții Băncii Mondiale mai susțin, potrivit The Guardian, că sectorul punic nu dispune de suficient capital pentru susținerea investițiilor necesare în infrastructură, astfel încât Banca Mondială trebuie să atragă investitori privați, pentru a impulsiona dezvoltarea anumitor țări. Iar dacă activiștii de la CAI consideră că apa ar trebui să fie un bun oferit gratuit oamenilor, instituția financiară consideră că trebuie luat în calcul factorul pragmatic, judecând după cine poate oferi apă cât mai multor oameni, în condiții de siguranță. În acest moment, 2,5 miliarde de oameni nu beneficiază de resurse de apă adecvate, ceea ce presupune totodată și un risc crescut de transmitere a unor boli grave, cum ar fi holera, dizenteria și febra tifoidă.
Pe fondul acestei îndelungate dezbateri, CAI, grup născut dintr-o coaliție de activiști care a boicotat, în anii 70, compania Nestlé, pentru introducerea laptelui praf pe piață în țările sărace, susține că există câteva probleme esențiale, generate de privatizarea accesului la apă:
- Deținerea surselor de apă de către companii private crește prețul pentru apă. Acest lucru este cauzat de obligarea companiilor de a plăti taxe speciale, dividende acționarilor, precum și costuri de care municipalitatea ar fi scutită.
- Cel mai adesea, investițiile în infrastructură și extinderea seriviciilor destinate oamenilor sunt ineficiente.
- Există un conflict de interese în acțiunile Băncii Mondiale: dacă aceasta recomandă guvernelor să nu investească în serviciile publice de apă, acordă totodată împrumuturi companiilor private care participă la licitații, devenind apoi co-acționară la compania câștigătoare.
- Reducerea răspunderii publice, în cazul în care resursele de aer sunt administrate de companii private.
Mai multe despre această problemă, puteți citi pe The Guardian.
Foto: asiasociety.org
Puteți accesa și: