Oamenii de știință de la Universitatea Cornell din SUA au identificat o variație genetică care s-a dezvoltat la populațiile ce sunt tributare în mod tradiţional vegetarianismului, aflate în India, Africa și anumite zone din estul Asiei, scrie Phys.org. Cercetătorii au descoperit o variantă diferită a genei respective, adaptată la un regim alimentar marin, la inuiții din Groenlanda, care consumă în mare parte hrană marină.
Variaţia genetică vegetariană s-a dezvoltat la populațiile care au de sute de generații un regim alimentar bazat pe plante. Această adaptare le permite să proceseze în mod eficient acizii grași omega-3 și omega-6 și să-i transforme în compuși esențiali pentru dezvoltarea timpurie a creierului. Dacă acești oameni se abat de la un regim alimentar bogat în omega-6 și omega-3, asta îi predispune la inflamare și, în consecință, la un risc sporit de a dezvolta afecțiuni cardiace sau cancer la colon. Cercetătorii americani au observat că inuiții au o versiune opusă a variaţiei genetice identificate la populațiile cu tradiție vegetariană, din care lipseşte adaptarea întâlnită la vegetarieni, aceasta putând fi nocivă din moment ce regimul inuiţilor este bogat în omega-3.
Enzimele FADS1 and FADS2 sunt esențiale în transformarea acizilor grași omega-3 și omega-6 în produse necesare dezvoltării creierului și ținerea sub control a inflamării. Consumatorii de carne și de hrană marină au nevoie mai puțină de aceste două enzime pentru o nutriție adecvată, procesul lor de conversie a acizilor grași de mai sus fiind mai simplu și necesitând mai puține etape. Populațiile cu tradiție vegetariană ar fi cunoscut în schimb o adaptare genetică care ar fi favorizat expresia celor două enzime. Cercetătorii americani au analizat frecvența variantei genetice vegetariene la 234 de indieni cu regim preponderent vegetarian și la 311 de americani și au identificat-o la 68% dintre indieni și la doar 18% dintre americani. După ce au analizat datele din proiectul „1.000 Genomes”, au descoperit aceeași variație genetică la 70% dintre sud-asiatici, 53% dintre africani, 29% dintre est-asiatici și 17% dintre europeni.
„Oamenii din nordul Europei au o istorie îndelungată a consumului de lapte și au absorbit îndeajuns de multe produse din lapte pentru metabolizarea acizilor grași, așa că nu au nevoie să-și sporească capacitatea de sintetizare a acestor acizi grași”, spune Kaixiong Ye, co-autor al cercetării. „Una dintre implicațiile studiului nostru este că putem folosi aceste informații genetice pentru a încerca să ne facem regimul alimentar compatibil cu genomul, ceea ce se numește nutriție personalizată”.
Cercetătorii nu sunt singuri când a apărut prima oară adaptarea genetică la un regim alimentar preponderent vegetarian, însă există dovezi privind existența variaţiei genetice în genomul neanderthalienilor şi al oamenilor de Denisova. „E posibil ca, în istoria evoluţiei umane, atunci când oamenii au migrat în medii diferite, să fi avut uneori un regim alimentar bazat pe plante, alteori unul bazat pe hrană marină”, spune Ye, „iar în anumite perioade de timp aceste variaţii genetice diferite să fi fost adaptative”, dezvoltându-se sub presiunea regimului alimentar.