Cele mai promitatoare comunitati anti-CO2

15

Concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a ajuns la circa 385 de parti per milion, cu 30 ppm mai mare decat nivelul propus de numerosi oameni de stiinta pentru protectia mediului. Daca cresterea continua in acelasi ritm, se poate ajunge la 450 ppm pana in 2050, ceea ce ar duce la o incalzire globala fara precedent. In acest context, mii de comunitati, orase si chiar tari intregi cauta sa obtina neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de CO2, iar Popular Science prezinta cateva dintre cele mai promitatoare.

Cel mai bun proiect din SUA

In 2007, un uragan a vanturat centrul Kansasului si a culcat la pamant 95% din micul oras Greensburg. Comunitatea locala a profitat insa de tragedie pentru a cladi un oras ecologic, alimentat de energie geotermala, solara si eoliana. O parte din cladiri au propriile generatoare de energie eoliana si solara, iar o ferma eoliana cu 10 turbine ridicata la marginea orasului a trecut online in martie. Comunitatea eco se intinde pe circa 4 kilometri patrati, are 800 de locuitori, vrea sa economiseasca 19.800 de tone de CO2 anual – echivalentul plantarii a 825.000 de copaci si are de gand sa devina neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pana in 2017.

Greensburg. Flickr/The U.S. Army

Cel mai sacru dintre ele

In ultimii ani, Biserica Catolica a inceput sa fie tot mai activa in privinta problemelor de mediu si sa ii indemne pe oameni sa fie mai buni administratori ai Pamantului, oferindu-le si ea un model. In 2007, Papa Benedict al XVI-lea, botezat „pontiful verde” pentru initiativele sale de mediu, si-a anuntat intentia de a face din Vatican primul strat neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon din Europa. A inceput cu instalarea de panouri solare pe auditoriul din Vatican, care produc 300.000 de kilowati/ora pe an, alaturi de alte initiative pentru conservarea energiei. Micul stat se intinde pe 0,44 kilometri patrati si are 826 de locuitori. Cantitatea anuala de CO2 care se vrea economisita este de 7.434 de tone, fara a se cunoaste insa costurile necesare.

Gradinile din Vatican. Flickr/Hello, I am Bruce

 

 

Cel mai rapid

In mod surprinzator, comunitatea de pe insula Samso, de 114 kilometri patrati, Danemarca, a devenit neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 fara a avea nevoie de taxe, subventii sau de alte beneficii. Solutia: mandria civica. Gratie proiectelor de conservare, energiei eoliene si presiunilor, insula s-a transformat dintr-un consumator de carbune si petrol intr-un exportator de energie eoliana. Cu o populatie de 4.000 de locuitori, Samso are 21 de turbine eoliene si economiseste 48.000 de tone de dioxid de carbon anual, cu un cost estimat la 39 de milioane de dolari. Insula este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 din 2007 si acum genereaza cu 10% mai multa energie decat are nevoie.

Turbine eoliene pentru Samso. Flickr/Marcelomdrs


Cel mai urgent

 

Nici o tara nu are nevoie mai mare de a reduce emisiile de dioxid de carbon decat Maldive, scrie Popular Science, si asta pentru ca inaltarea nivelului marii cu doar cativa centimetri ar ineca mare parte din comunitatea insulara, care investeste acum banii proveniti din turism in infrastructura producerii de energie si spera sa economiseasca 792.668 de tone de dioxid de carbon anual, cu costuri estimate la 1,1 miliarde de dolari, si sa devina neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pana in 2020. Daca planul esueaza, cei 396.334 de locuitori, care ocupa acum o suprafata de aproape 300 de kilometri patrati, se gandesc sa stranga bani pentru a cumpara o bucata de pamant mai inalta in India sau in Australia.

Maldive. Flickr/b.roveran

Cel mai scump

 

Specialistii in urbanism din orasul Masdar, Abu Dhabi, intins pe 6 kilometri patrati, au inceput sa valorifice, pe langa petrolul cu care a fost binecuvantata regiunea, alta sursa ce genereaza cantitati abundente de energie: soarele. Comunitatea desertica se va baza pe o ferma solara de 10 megawati, cea mai mare din Orientul Mijlociu, dar si pe un sistem avansat de oglinzi parabolice pentru a economisi 3,5 milioane de tone de CO2 anual, cu un cost estimat la 22 de miliarde de dolari, si pentru a ajunge neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pana in 2020.

Despre restul proiectelor puteti citi aici.

Foto main: Flcikr/david.nikonvscanon

Tags:



15 comentarii

  1. Deci pana la urma CO2 creste, acum o saptamana citeam opiniile “pacificatoare” ale meteorologului de serviciu al ANM dl Balta, opinii contrare. Initiativele eco de mai sus sunt demne de urmat, decat sa extragi petrol si gaze precum BP, mai bine sa plantezi eoliene in larg. Parcul de eoliene din Dobroge s-a mai miscat sau a fost doar reclama?

    • Gresit.

      Corect ar fi sa dam bataie pentru gasirea unor alternative cu adevarat viabile pentru eliminarea poluarii.

      Co2-ul nu e o problma, iar asa-zisele masuri gen eoliene sau panouri solare nu reusesc de multe ori sa recupereze pe durata de viata nici energia fabricata la producerea lor.

      EROEI. Despre asta ar trebui sa discutam de fapt. Cat priveste situatia din Dobrogea, uitati aici un studiu de caz.

  2. Atat timp cat se scot foarte multi bani idn petrol, carbune si gaze naturale trecerea la resurse alternative va fi foarte grea, foarte lenta si la costuri mari.

    In momentul asta Rusia, USA, America de sud, Canada, arabii etc nu prea au interese in a elimina petrolul/carbunele. Rusia fara petrol e doar un desert inghetat. La fel si tarile arabe exportatoare de petrol.

    E laudabila initiativa unor comunitati (din ce in ce mai multe, din fericire) de a scapa de emisii de co2, insa nu trebuie sa ne amagim singuri. co2 = multi_bani. Asta e problema!

    • Absolut – companiile mari de energie (acum citiva ani se cheamau de petrol 🙂 vor intra foarte greu in jocul asta de’a energia “verde”, tocmai fiindca inca se cistiga bani mai ushor din petrol. Insa o vor face, deocamdata cerceteaza pe cont propriu si asteapa sa vada ce face concurenta – imediat ce una va face un pas mic catre verde, si celelalte vor face cite putin, ca deh, asha’i la bursa, cine are imaginea publica mai buna, cistiga mai bine…

  3. Un grup de oameni de afaceri germani va investi 60 de milioane de euro în construirea unui parc eolian lângă Orşova. Acolo vor funcţiona 32 de centrale eoliene, cu o capacitate totală de 50 de megawaţi.

  4. Legat de parcul/parcurile eoliene din Dobrogea sunt in construcite de asta iarna.
    probelema ar fi ca se cam fura tot ce e cablu (de ce nu ma mira) si e usor de transportat dar constructia merge inainte.
    Se spune ca o comunitate devine neutra din punctul de vedere al consumului de resurse energetice, dar cat de mult costa financiar si care sunt resursele energetice consumate pentru a produce acest ‘vis” verde? Centralele eoliene au o durata de viata de 15 ani (din ce imi amintesc) iar un timp de recuperare al investitiei financiare de 12 ani iar cele solare nu devin profitabile niciodata si asta din punct de vedere financiar (care oricum este mai usor de recuperat si tolerat). Pentru productia lor resursele energetice consumate sunt uriase in special in procesul de productie (cel mai bun exemplu este cel al bateriilor folosite in masinile electrice). De asemenea necesitatea de a produce un numar mare de generatoare cu un numar de beneficiari mic (20 de generatoare pentru 4000 de locuitori) nu pare o solutie potrivita pentru a fi sclata la nivelul unei tari cu opulatie medie. De exemplu desi nu este energie neaparat verde, nu produce co2, aprovizioneaza totusi 15 % din necesarul romaniei folosind doua unitati la Cernavoda. Din punctul de vedere al compromisurilor mi se pare o solutie mai corecta cu un cost financiar mai redus si suprafata acoperita mai mica si cu un nivel al deseurilor relativ redus (cateva tone pe an)
    Dar asta e parerea mea.

    • “Pentru productia lor resursele energetice consumate sunt uriase” – ai impresia ca combustibilul nuclear sau petrolul le iei cu lingura din pamint si le bagi in centrale si bam, iese energie. Pentru a produce energie trebuie sa consumi energie, idea e sa consumi mai putin decit iti trebuie sa produci sau macar deseurile rezultate sa fie posibil sa fie refolosite / reciclate – ala e idealul; in rest, cum ajungi acolo o sa vedem cu totii…

  5. stie cineva de unde sunt statisticile mentionate in articol si care este trendul lor pe ultimii ani? Predictiile oamenilor de stiinta nu ma impresioneaza, niste valori masurate, da.

  6. Bioxidul de carbon este un gaz esențial pentru viață. Plantele în consumă pentru a elibera oxigenul – gaz necesar vieții animale. Sunt imens de multe erxperiențe de creștere a plantelor în atmosferă îmbogățită cu bioxid de carbon pentru a obține randamente agricole mai bune. Toate aceste experiențe au arătat că plantele vor consuma mai mult CO2 crescând mai repede. Cu alte cuvinte sistemul este autoreglabil iar o cantitate crescută de CO2 nu poate fi decât benrfică vieții vegetale, viața animală nefiind influiențată de prezența gazului. Restul e doar bla bla de stânga.
    Stânga are interesul să creeze această falsă problemă pentru a putea distruge și mai eficient Occidentul. Puțină curiozitate științifică și dorință de a cunoaște adevărul sunt cele mai bune metode de ne proteja împotriva minciunii.

      • @ problema plantelor e ca nu prea cresc in atmosfera…

        QED Ilustrativă ignoranța. La fel, câd aud de energii regenerabile mă întreb dacă vreun savant de stânga nu a reușit să invalideze principiul al doilea al termodinamicii. Sigur, principiul e la locul său în carțile de fizică. Chestiunea e că nimeni nu mai vrea să le înțeleagă.

  7. “Despre restul proiectelor puteti citi aici.”= am tradus de aici, dar ne-a fost lene sa traducem tot. apreciem efortul de a cauta poze pe flickr pentru ilustrare. sper ca le-ati ales sa fie creative commons.

  8. Din pacate producatorii de tehnologii de generare a energiei alternative tin preturile foarte sus si nu ne permitem sa cumparam panouri solare cu adevarat eficiente sau turbine eoliene

  9. Dar daca incalzirea globala provoaca cresterea concentratiei de CO2 si nu invers? Atunci ne luptam degeaba sa reducem concentratia de CO2 in atmosfera.

  10. Pingback: Vizita Papei in Marea Britanie a saracit departamentele de mediu cu 3,7 milioane de lire sterline pe vreme de criza ecologica » Think Outside The Box

Reply To Flavian Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger