Cele mai devastatoare dezastre din istoria petrolului

2

Oamenii au sapat pana acum sute de mii de gauri in pamant in cautarea combustibililor fosili, scrie Livescience. In mare parte din cazuri, puturile functioneaza cum ar trebui, insa dupa cum arata explozia de luna trecuta a platformei Deepwater Horizon din Golful Mexicului, erorile pot fi catastrofice. Publicatia americana a trecut in revista cinci dintre cele mai distructive si letale dezastre din istoria omenirii pornite de la extractia de petrol.

(articol preluat de pe Livescience)

1. Incendierea puturilor petroliere din Kuweit

In 1991, fortele aliate au alungat armata irakiana a lui Saddam Hussein din Kuweit, insa soldatii in retragere au devastat totul in urma lor. Au distrus 750 dintre cele 943 de puturi de pe teritoriul Kuweitului, potrivit arhivelor militare din SUA, incendiind 600 dintre ele. Incendiile s-au dezlantuit din februarie pana in noiembrie, raspandind funingine de-a lungul Golfului Persic.

Peste un milion de barili de petrol au cazut prada flacarilor, iar monitorizarile militare au aratat ca smogul produs era incarcat cu gaze acide, particule toxice si compusi chimici periculosi precum dioxid de sulf si hidrogen sulfurat, toate asociate cu afectiuni respiratorii si cancer.

Kuweitul a cheltuit 1,5 miliarde de dolari pentru a stopa incendiile, iar industria petroliera din tara a pierdut peste 5 miliarde de dolari remediind infrastructura afectata. Dezastrul a schimbat si natura din statul din Peninsula Arabica si l-a impanzit cu peste 300 de lacuri petroliere.

2. Explozia platformei Piper Alpha

Intr-o seara de iulie din 1988, in jurul orelor 22.00, cand mare parte din echipajul de 226 de oameni se retregea spre cabine, o scurgere de gaze de pe platforma Piper Alpha din Marea Nordului a luat foc. Sistemul de alerta si pompele pentru stingerea incendiilor nu au functionat. Au urmat trei explozii pe masura ce gazul adunat in conductele platformei izbucnea in flacari. La 1 dimineata, aceasta s-a scufundat in mare. 167 de oameni si-au pierdut viata, iar restul au ramas cu rani multiple.

Investigatia pornita in urma dezastrului a dus la sporirea regulilor de siguranta si a schimbat modul de realizare a forajului de petrol in largul marilor. Un studiu publicat in 2002 in British Journal of Psychiatry a aratat ca 73% dintre supravietuitori sufereau de stres postraumatic in lunile de dupa incident si ca 21% au avut acest sindrom chiar si la 10 ani de la dezastru.

3. Prabusirea platformei Alexander L. Kielland

In 1980, platforma semi-submersibila Alexander L. Kielland s-a scufundat in Marea Nordului si a ucis 123 de oameni. Acest tip de platforma nu este fixata pe fundul marii, ci se balanseaza pe pontoane aflate sub suprafata apei. Alexander L. Kielland functiona pe post de hotel plutitor pentru muncitorii de pe o platforma petroliera din apropiere, cand unul din punctele sale de sprijin a cedat, in urma unei fisuri survenite in timpul instalarii echipamentului. Vanturile si valurile puternice au izbit putinele barci de salvare lansate si doar 89 de oameni au iesit teferi din apele inghetate.

4. Eruptia vulcanului noroios Sidoarjo, Indonezia

Din mai 2006 incoace, milioane de metri cubi de noroi fierbinte, cu granulatie fina, s-au revarsat in provincia Java de Est din Indonezia. Sursa a fost vulcanul noroios Sidoarjo, care a erupt prima oara in preajma unui put de gaze forat de compania de petrol si gaze indoneziana Lapindo Brantas. In cateva luni de foraj, sate intregi fusesera acoperite si 25.000 de oameni dizlocati. Pana in 2008, aproape 3 kilometri din Java de Est au fost ingropati sub 20 de metri de noroi, potrivit observatiilor NASA.

Sursa eruptiei vulcanice a ramas subiect de controversa. Lapindo Brantas a dat vina pe un cutremur cu magnitudinea de 6,3, produs cu doua zile inainte de eruptie. Cercetatorii independenti cred insa ca forajul a fost de vina, din moment ce cutremurul avusese loc mult prea departe de vulcan pentru a-i putea cauza eruptia.

Cel mai probabil, spun ei, un val brusc de petrol si gaze naturale din putul de foraj, care nu era armat cu ciment, a creat o presiune puternica asupra pamantului, care a dus la fisurarea rocilor din apropiere. Lichidele si noroiul ar fi tasnit prin crapaturile astfel create. Din cauza acestor fisuri, vulcanul nu poate fi astupat, iar unii oameni de stiinta se asteapta ca el sa continue sa imprastie noroi in urmatorii 30 de ani.

5. Dezastrul de la Lake Peigneur, Louisiana

La 20 noiembrie 1980, o platforma petroliera detinuta de Texaco a scufundat o sonda de testare in albia Lacului Peigneur, un lac cu apa dulce adanc de 3 metri, situat la 32 de kilometri de Lafayette, Los Angeles. Sonda avea sarcina de a depista petrolul din formatiunile de sare aflate sub lac, insa, in urma unei erori de calcul, Texaco a forat direct in mina de sare activa Diamond Crystal. Apa s-a revarsat in mina, a dizolvat sarea si a creat un vartej de proportii. Platforma a disparut in mijlocul sau, laolalta cu 11 slepuri si un remorcher portuar.

Canalul Delcambre, care curgea de obicei intre lac si Golful Mexicului, si-a schimbat directia si a creat o cascada de apa sarata de 45 de metri in interiorul lacului. In mod miraculos, nimeni nu a murit in urma dezastrului, insa Lacul Peigneur a ramas schimbat pentru totdeauna. Apa din Golf s-a revarsat in el, iar adancimea lui a ajuns la 396 de metri. Mare parte din tarm a fost luata de vartej, iar ecosistemul din zona s-a transformat dintr-unul de apa dulce intr-unul de mlastina cu apa sarata.

Foto: Dezastrul Piper Alpha. Captura Youtube

Tags:



2 comentarii

  1. corectie – lacul Peigneur este in Louisiana, nu in apropiere de Los Angeles. Probabil ati confundat prescurtarea LA cu L.A.. Toate statele americane au o prescurtare “oficiala” de doua litere, iar a Louisianei este LA.

  2. tare, frate! lake peigneur los angeles. nu mai vorbesc ca lipsesc dezastre majore din chestia asta tradusa si adaptata.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger