Cel mai nordic lac de pe planetă, Kaffeklubben Sø, situat în apropierea coastei Groenlandei, revine la viaţă, arată un studiu care va fi publicat în revista Geology Journal în luna noiembrie. După ce viaţa a lipsit din el cu desăvârşire de peste 2.000 de ani, din cauza frigului şi gheţurilor, acum oamenii de ştiinţă au descoperit că populaţii de alge microscopice (diatomee) au reapărut în lac, ca urmare a încălzirii globale.
„Este pur şi simplu o situaţia direct legată de schimbările climatice”, a explicat Bianca Perren, co-autor al studiului, de la Universitatea Franche-Comté din Besançon, Franţa, specialistă în schimbările climatice din regiunea arctică. Algele microscopice au fost, cândva, abundente în lacul Kaffeklubben Sø, care s-a format în urmă cu aproximativ 3.500 de ani, după ce retragerea gheţurilor a creat numeroase lacuri mici pe câmpiile de coastă. Pe măsură ce temperaturile din regiune au scăzut, populaţiile de diatomee au scăzut şi ele ca număr, până când au dispărut, în urmă cu aproximativ 2.400 de ani. „Practic, până în anul 1920, lacul a fost complet îngheţat”, spune Perren. Suprafaţa sa era în întregime acoperită de gheaţă, aşa că lumina soarelui nu putea pătrunde în adâncuri, pentru a susţine existenţa unor forme de viaţă.
Oamenii de ştiinţă au început să observe o creştere a numărului de alge în lac între anii 1960 – 1970, pe măsură ce temperaturile verilor nordice au început să fie tot mai ridicate. În 1980, populaţia de diatomee a explodat. Temperaturile tot mai calde au dus la topirea calotei de gheaţă care acoperea lacul şi vara, mai ales în zonele de mal. Iar, în nordul îndepărtat, şi câteva grade Celsius înseamnă o mare diferenţă şi au consecinţe vizibile. Cum gheaţa de pe lac a devenit mai subţire ori s-a topit, lumina soarelui a pătruns în apă şi a ajutat viaţa să se dezvolte din nou. Pentru lumea ştiinţifică, acest fapt este încă o dovadă de necontestat a încălzirii globale: „Cazul Kaffeklubben Sø este un puternic argument în sprijinul vocilor care atrag atenţia asupra efectelor modificărilor climatice, mai ales că aici nu este vorba de urmări ale poluării sau ale altor factori”, a spus Jack Williams, director al Center for Climatic Research din cadrul Universităţii Wisconsin.
Sursa şi mai multe detalii: National Geographic
Foto: NG