Cel mai frumos sat din România unde toate casele sunt încondeiate

0

Câte bordeie atâtea condeie. Cam ăsta-i sloganul în Ciocănești, județul Suceava, de două ori numită cea mai frumoasă comună din România. O tradiție începută în urmă cu vreo 70 de ani de un zidar care și-a desenat niște motive tradiționale pe casă a transformat comuna Ciocănești în comună-muzeu, unde localnicii se întrec în case care mai de care mai încondeiate. Chiar dacă o hotărâre de Consiliu Local îi obligă să-și deseneze motive populare pe fațada casei, oamenii din Ciocănești o fac de drag și cu mândrie pentru tradiția lor.

Reveica Giosan  are 54 de ani și a rămas ultima din sat care stăpânește meșteșugul. Din mai până în octombrie, Reveica face șabloane, cerne nisipul, face mortarul, sculptează cimentul și pictează motive pe casele din Ciocănești. O lucrare îi ia între două săptămâni și o lună, depinde de complexitate. Până în urmă cu doi ani, Reveica făcea echipă cu mama ei, Silvia Scheu, cea de la care a învățat, de fapt, meseria. Încă de când avea 11-12 ani și mergea cu mama și fratele la “făcut pui” cum se zice în Ciocănești la realizarea motivelor pe case. Mama sa, însă, nu își mai ține echilibrul pe scară ca pe vremuri și s-a retras la 72 de ani.

R0017463

Tradiția începe pe la 1950, cu Dumitru Tomoioagă, bunicul Reveicăi, zidar și constructor de case care, împreună cu Leontina Țăran, a scos niște modele tradiționale de pe costumele populare din Bucovina, a făcut șablon cu modelul scos, a aplicat pe casă un strat de ciment și ipsos în relief, a dat cu dalta, a sculptat în ciment și a pictat modelul. Prima casă cu motive tradiționale a fost casa lui tanti Leontina, acum casă-muzeu.

R0017484

Văzând așa casă frumoasă, vecinii au început să-și picteze și ei modele populare pe case. “Dacă dați o tură prin comună nu o să găsiți două case pictate la fel”, explică Marilena Niculiță, directoarea celor două muzee din comună – Muzeul Ouălor Încondeiate și Muzeul Etnografic – și principala promotoare a tradițiilor din Ciocănești. “Fiecare localnic dorea ca locuința lui să fie cea mai frumoasă. Era o competiție între oameni, iar asta a fost în beneficiul tuturor. Toți turiștii sunt impresionați. Se păstrează și azi tradiția, fiecare localnic își revopsește motivele de pe casă, caută să aibă cea mai frumoasă gospodărie, cea mai curată, cea mai bine întreținută”.

În 2004, Consiliul Local a decis ca fiecare om care își construiește casă nouă în Ciocănești să își pună și motive populare pe casă. Primăria ajută cu câțiva saci de ciment, cu vopseluri, iar oamenii reușesc să respecte imaginea satului. De atunci, Reveica a fost solicitată cel mai mult. Primarul a dat exemplul, spune ea. Și-a umplut casa și gardurile de modele realizate chiar de nepoata primului meșter în “pui”. Modelele le-a preluat de la mama și de la bunicul, mai găsește și ea sau primește de la client.

R0017448

Reveica nu se plânge de munca grea, spune că nu e așa greu nici măcar pentru o femeie. Materialele cu care lucrează vin la sac, combinate deja: nisip plus ciment plus adeziv și e mai ușor de lucrat decât pe vremuri. Chiar dacă e obligație, oamenii mai mult de drag o cheamă să le facă fațadele. Și mândria de a avea o casă pictată nu e ieftină. Casa primarului, care e cea mai plină de modele, a costat vreo 3.000 de lei.

Reveica a “semnat” și clădirile muzeului, poliției sau pensiunilor din comună, în echipă cu mama și fratele. Casa în care locuiește este casa socrilor pe care mama ei, Silvia Scheu, a pictat-o prin 1970, înainte să știe că acolo o să crească nepoții ei. Nepoți care au plecat la facultate și și-au făcut un rost la oraș, lăsând meșteșugul de “a face pui” în pericol.

C

omuna Ciocănești are două sate în componență – Ciocănești și Botoș –, se întinde pe 10 kilometri și are 1.337 de locuitori. 400 de case numără comuna, 400 de motive populare diferite. Așa mică cum e, comuna a primit și în 2014 și în 2016 titlul de Satul Cultural al României. În 2015 nu mai avea dreptul să participe, că nu ar fi ratat trofeul. În așa comună mică încap, totuși, peste 10 evenimente culturale în fiecare an.

Festivalul Păstrăvului e unul dintre evenimentele majore din viața culturală a Ciocăneștiului. Are loc timp de patru zile în jurul datei de 15 august, când e și hramul satului. Vin turiștii de peste tot, chiar și din străinătate să facă o plimbare cu pluta pe Bistrița. Ciocănești e ultima localitate unde se mai practică plutăritul, dar numai în scop turistic și doar pe perioada festivalului. Recent, cei din Ciocănești au pus la cale și săptămâna plutăritului, în săptămâna de dinaintea festivalului, pentru ca oamenii să aibă timp să vadă și cum se face o plută, dar să facă și o plimbare pe Bistrița cu ea. “Pe valea Bistriței s-a plutărit de sute de ani, era ocupația de bază a locuitorilor. În 2004 când am pornit festivalul erau doar 11 plutași în viață, acum mai avem doar cinci. Dar noi încercăm să facem și o școală de plutărit; am găsit câțiva ucenici care vor să ducă această tradiție mai departe. Se practică doar în scop turistic, dar are mare priză la public și este foarte cerut”, explică directoarea muzeelor.

R0017369

Cealaltă ocupație de bază în Ciocănești era  fierăritul. Aproape la fiecare casă era, în trecut, un atelier de fierărie și de aici vine și numele comunei Ciocănești, de la vestiții fierari – ciocănari – care băteau fierul cu ciocanul și erau renumiți ca fiind armurierii domnitorilor Moldovei, în special ai lui Ștefan cel Mare. Legenda spune că arcul cu care s-a tras și s-a marcat locul unde să se construiască mănăstirea Putna ar fi fost făcut aici  la Ciocănești.

Festivalul Ouălor Încondeiate este al doilea mare eveniment al comunei, anul ăsta petrecându-se deja a 13-a ediție. În luna aprilie, an de an, peste 200 de încondeietori de ouă, copii, femei, bărbați, din toată țara, dar și din străinătate, participă la cea mai mare adunare a pasionaților de ouă încondeiate din România.

Bucovina este regiunea cu cei mai mulți încondeietori din țară, iar din Bucovina, Ciocănești este localitatea cu cei mai mulți încondeietori. Cu tot cu copii, sunt vreo 40-50 de persoane care încondeiază ouă, inclusiv bărbați. De fapt, în jurul anului 1900 cel mai renumit încondeietor nu era o femeie, ci un bărbat și era secretarul comunei. Dumitru Giosan făcea, la acea vreme, expoziții de ouă încondeiate în Cernăuți și în toată Bucovina de ambele părți ale Prutului. Fiica lui a moștenit obiceiul și este una dintre cele mai căutate încondeietoare azi. Pe vremuri se încondeia din prima zi a postului Paștelui, acum se încondeiază tot timpul anului pentru că vin comenzi tot timpul, chiar și din afara țări, iar pentru unii e cea mai sigură sursă de venit.

R0017318

R0017352

Ouăle de Ciocănești se deosebesc prin fondul negru pe care sunt încondeiate. Culoarea are o semnificație religioasă, semnificând patimile mântuitorului pe cruce, ne explică Marilena. În Bucovina, ouăle sunt încondeiate cu motive geometrice, sunt foarte complexe, având o multitudine de simboluri pe ele: unul dintre cele mai vechi este calea rătăcită care semnifică infinitul, mai întâlnim linia verticală și linia orizonatală care înseamnă viața și moartea, spicul de grâu care înseamnă bogăția, bastonul ciobanului are legătură cu ocupațiile oamenilor sau ștergarul – ocupația femeilor. Întâlnim brâiele care se găsesc și la streașina caselor, pe cămașă, pe ie. Pomul vieții, simbolul soarelui sau steaua în opt colțuri, crucea pascală, cercul – cele patru anotimpuri, simbolurile sunt nenumărate.

R0017453 R0017422

Ouăle câștigătoare la fiecare ediție se regăsesc într-una dintre expozițiile Muzeului Ouălor Încondeiate din Ciocănești. Majoritatea sunt ouă de Ciocănești, ouă pe fond negru, cu motive identice cu cele de pe casele din localitate. Tot aici la muzeu se regăsește și colecția doctorului Anton Setnic care cuprinde ouă încondeiate cu o vechime de până la 400 de ani. Ele se află în 40 de cutii și sunt cam 1.800 la număr. Majoritatea sunt pline – azi ouăle se golesc înainte de a fi pictate pentru a rezista mai mult – și sunt vopsite cu culori vegetale, din plante – coajă de ceapă, de nucă, de arin, sfeclă roșie, flori de albăstrele, frunze de mentă etc.

În Ciocănești nu există casă fără costum popular. Tineretul, vârstnicii, majoritatea încearcă cât de des să meargă în costum popular la biserică, la festivaluri, de sărbătorile mai importante. Istoria și-a păstrat locul ei în orice colț al comunei, și chiar dacă soarta satelor românești nu ocolește Ciocăneștiul, tradițiile îi păstrează spiritul viu.

Fotografii de Mădălin Nicolaescu

Mai multe informații de călătorie despre destinația Țara Dornelor găsiți aici.
Informații despre alte destinații pentru ecoturism din România găsiți aici.


Descoperă Eco-Romania este o inițiativă a Asociației de Ecoturism din România de dezvoltare și promovare a ecoturismului.
Fundația Friends For Friends și Think Outside the Box în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România prezintă proiectul editorial #descoperaecoRomania, din cadrul programului Policlinica de Marketing si Comunicare pentru ONG-uri (un proiect marca FFFF finanțat de Romanian American Foundation).
Identitate vizuală de Tudor Prodan.

Leave A Reply