Cel mai corect ranger din Parcul Național Călimani

0

Iacob Simionescu are 38 de ani de muncă în slujba pădurii. Cel mai corect ranger al Parcului Național Călimani, cum îl cunosc colegii, știe tot ce umblă în pădurile din Ținutul Dornelor și dacă te nimerești pe la pensiunea lui din Dorna Arin vei primi la aperitiv toată colecția lui de poze cu urși, lupi, clipuri cu cocoșul de munte sau înregistrări cu ciuvica.

Din funcția lui de ranger, Iacob Simionescu are grijă de pădure și de biodiversitate, fie că le apără de cei care exploatează lemnul, de turiști neglijenți sau chiar de soacra lui. Anul trecut, mama soției a fost reclamată că a tăiat câțiva copaci nemarcați din propria pădure, iar domnul Simionescu a fost desemnat să investigheze. În urma anchetei, și-a amendat soacra pentru tăiere neregulamentară și astfel a căpătat renumele de cel mai corect ranger din Călimani.

R0017040

De câteva ori pe săptămână, domnul Simionescu își ia schiurile și pleacă pe munte în căutarea ursului. “M-am întâlnit cu ursul în 2016, dar s-a speriat de mine. Am apucat să-l filmez. Era luna iulie, coboram cu un coleg de sub vârful Măricelul. Colegul meu culegea hribi, iar eu l-am așteptat undeva pe un loc înalt. La un moment dat am văzut o mogâldeață la 50 de metri, m-am uitat mai bine, era un urs care mânca zmeură. Am pornit camera, ursul se apropia de mine și colegul meu îmi zice ‘dă-mi o plasă să pun hribii’. Eu zic: ‘taci, ursul!’. Atunci ursul ne-a simțit și a plecat. A durat trei minute. Abia după ce a plecat ursul mi-a fost frică, nu m-am gândit la frică în momentul filmării, nu. A fost singura data când m-am întâlnit cu ursul. De mult timp îmi doream și cred că de multe ori am trecut foarte aproape de el, dar m-a simțit și a fugit. La înălțimi mari, unde e zonă de urs, mi-era frică și mergeam fluierând să îl sperii să fugă. Daci faci gălăgie nu se apropie”, povestește domnul Simionescu.

img059

Și cu lupul s-a întâlnit pe potecile din Călimani. Prin noiembrie-decembrie, lupii formează haitele și aleargă foarte mult după hrană, vreo 50-70 de kilometri pe noapte.Lupii merg în șir indian și nu poți să-ți dai seama câți sunt după urme. Abia când dau de un obstacol se despart și poți număra. Cea mai mare haită cu care s-a întâlnit domnul Simionescu era formată din șapte lupi.

Urme de râs pe poteca tematică 12 Apostoli.

Rangerul se mândrește că are toate întâlnirile importante în palmares, mai puțin cele cu râsul și cu pisica sălbatică. În rest, a făcut cunoștință cu toți locatarii pădurilor din Ținutul Dornelor. Și care e cel mai periculos animal de pe aici, îl întrebăm. “Niciun animal nu e periculos, cel mai periculos e omul care deranjează animalele. Ele stau în habitatul lor, dacă nu le deranjezi, nu sunt periculoase, nu te atacă fără motiv”.

În România, există cam 5.500-6.000 de urși, dar habitat există doar pentru 4.000, de asta apar probleme, explică domnul Simionescu. “Din cauza intervențiilor antropice apar probleme. Omul a mutilat habitatele, s-au făcut construcții, drumuri”.

Soția ascultă îngrijorată poveștile din pădure: “Pleacă singur pe vârful muntelui, mie mi-e frică că dă ursul peste el”. Doamna Măriuța se ocupă de pensiunea familiei pe care au pornit-o în urmă cu 11 ani ca o continuare a propriei locuințe în satul Ortoaia, comuna Dorna Arin. Din curtea pensiunea, în zilele senine, se vede vârful Călimani, iar în zilele cu nori poți să-ți bei cafeaua în aer liber în compania lui Fulgerică, poneiul familiei, a cocoșilor, a iepurilor și în preajma iazului de păstrăv. Iar seara, doamna Măriuța te invită negreșit la un pahar de bujorată.

R0017094

R0017914

În urmă cu doi ani, domnul Simionescu s-a îmbolnăvit de hepatita C. Boala a fost agresivă, a avut nevoie chiar de Interferon, un medicament puternic pe care nu îl suportă toată lumea cu ușurință. Iacob Simionescu nu s-a îndepărtat de pădure nici atunci, și-a luat doar patru zile de concediu medical de gura soției și s-a întors în munți îmediat după. Activitatea e cea care îl ține în formă și îi dă energie, spune el. Soția dă necăjită din cap că nu se menajează.

Pe lângă corectitudine, domnul Simionescu mai e celebru pentru o organizare de invidiat. Un dulap întreg din casă e plin cu rapoartele lui. Rangerul își notează orice zi pe teren și astfel adună rapoarte detaliate ale activității sale. Scoate din dulap un dosar cu sute de pagini pe care scrie 2015 și pe care îl aduce cu efort pe masă. “Wow, aici e tot ce ați făcut în 2015?”. “A, e doar un volum din 2015”, răspunde el. În 2016, a avut 140 de acțiuni, are 140 de rapoarte. Nimeni nu i le cere, dar el nu se culcă până nu însemnează ce a făcut în ziua respectivă.

P

arcul Național Călimani are o suprafață de peste 24.000 ha și se întinde pe patru județe: Suceava, Bistrița Năsăud, Mureș și Harghita. Parcul ascunde rezervația științifică Pinus cembra sau zâmbru, cum îi zic domnul Simionescu și oamenii locului, rezervația Lacul Iezer și rezervația geologică 12 Apostoli.

R0017149

În Parcul Național Călimani supraviețuiesc 16 tipuri de habitate și toate carnivorele mari din România. Rangerii parcului au adesea întâlniri față în față cu ursul, lupul, mistrețul, iar dacă ratează rendez-vous-ul dau tot timpul peste urmele lor, ceea ce le amintește mereu cine stăpânește Parcul Călimani.

Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani, locul de muncă al domnului Simionescu, este introducerea perfectă în mrejele Călimanilor pentru turiștii doritori de natură și mai ales pentru cei mici care vin în căutarea aventurii. Aici ei pot afla că Parcul Călimani include cel mai mare crater vulcanic din țară, cu un diametru de 10 km.

Parcul Național Călimani este una dintre atracțiile Ținutului Dornelor, o destinație pentru turiști prietenoși cu natura. Ținutul Dornelor cuprinde nouă comune din județul Suceava : Poiana Stampei, Coșnda, Dorna Candrenilor, Șarul Dornei, Panaci, Dorna Arin, Iacobeni, Ciocănești și Cârlibaba. Oriunde te uiți dai de munții care străjuiesc Ținutul: Masivul Călimani, Vf. Oușorul, Jumalău-Rarău, Pietrosul Bistriței.

R0017573

Ținutul Dornelor este și casa unor zone mlăștinoase de importanță majoră. Tinoavele din Poiana Stampei (cel mai mare din România, de 695 ha), de la Șarul Dornei și cel de la Românești ne poartă într-o lume în care arbori cu vârste de sute de ani arată ca niște puieți abia plantați. Tinoavele sunt turbării sărace în nutrienți, din cauza asta creșterile anuale sunt de câteva ori mai mici decât într-o pădure normală, iar diametrul unor pini seculari poate fi de doar 20-30 cm. O plimbare prin tinov e o adevărată reflecție asupra timpului și rezistenței naturii în forma cea mai autentică.

R0017224

R0017216

 

Fotografii de Mădălin Nicolaescu

Mai multe informații de călătorie despre destinația Țara Dornelor găsiți aici.
Informații despre alte destinații pentru ecoturism din România găsiți aici.


Descoperă Eco-Romania este o inițiativă a Asociației de Ecoturism din România de dezvoltare și promovare a ecoturismului.
Fundația Friends For Friends și Think Outside the Box în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România prezintă proiectul editorial #descoperaecoRomania, din cadrul programului Policlinica de Marketing si Comunicare pentru ONG-uri (un proiect marca FFFF finanțat de Romanian American Foundation).
Identitate vizuală de Tudor Prodan.

Leave A Reply