Ce știu localnicii despre situri Natura 2000 – Cazul Bazinul Ciucului de Jos

0

În perioada 10 octombrie – 30 noiembrie 2012, s.c. MC Marketing s.r.l. a realizat un sondaj privind gradul de informare şi conştientizare a populaţiei şi turiştilor privind valorile şi semnificaţia sitului Natura 2000, înainte de demararea campaniei de conştientizare şi la terminarea activităţilor de conştientizare. Sondajul s-a realizat pe baza unui contract cu Organizaţia GeoEcologică ACCENT, în zona comunelor Tuşnad, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni.

A fost construit un eşantion aleatoriu de 1100 de persoane, cuprinzând cetăţeni din toate localităţile învecinate sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007, după cum urmează: Tuşnad Nou, Tuşnad Sat, Vrabia, Cetăţuia, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni. Chestionarul a cuprins un număr de 4 variabile independente (informaţii generale, demografice) şi 12 întrebări cu variante predefinite de răspuns şi cu posibilitatea de a face completări proprii la sfârşitul fiecărui întrebări, la punctul „comentariu”.

În urma sondajului, a reieșit faptul că practicile de informare curentă a populaţiei dau o imagine complexă asupra interesului locuitorilor faţă de aspecte care au un impact direct asupra vieţii lor, dar şi în ce măsură ştiu să acceseze datele care sunt relevante pentru problemele importante ale comunităţii. Rezultatele arată că televizorul reprezintă cel mai la îndemână instrument de informare pentru cetăţenii din mediul rural, căci 94,3% din eşantion a bifat această variantă. Ziarele sunt frecvent citite în scopul informării cu un procent semnificativ dintre săteni – 69,86%; ascultarea radio-ului este de asemenea o sursă la care apelează peste jumătatea respondenţilor, adică 62,71% din populaţie. Consultarea şi dezbaterea problemelor locale între locuitorii celor 4 comune ocupă un loc mai modest, fiind preferată de 41,81% din respondenţi,  urmat strâns de Internet (41,36% – lucru care poate însemna că şi în mediul rural sursele mass-media şi electronice de informare şi comunicare tind să surclaseze sau să înlocuiască discuţia faţă în faţă, chiar în comunităţile unde «fiecare se cunoaşte cu fiecare», tendinţă de care orice campanie de informare trebuie să ţină seama la fel ca şi campaniile de conştientizare a Custodelui sitului N2000 Bazinul Ciucului de Jos.

Primele trei întrebări s-au referit la gradul de informare a cetăţenilor asupra sitului Natura 2000. Reiese că majoritatea respondenţilor (66,6%) au auzit termenul de „Sit Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos”, dar numai 14,6%  dintre ele cunosc corect teritoriul de întindere a acestuia, iar gradul de informare a situaţiei actuale e şi mai scăzut, numai 1 % crede că este bine informat, mai mult de majoritatea respondenţilor este foarte puţin informat (54,2%) şi 31,1% nici nu cunosc subiectul respectiv. Rezultatul pe grupe de vârstă ne arată că grupa ţintă a campaniilor din cadrul proiectului vor fi cetăţenii cu vârstă între 15-25 ani. În acest moment 29,4% din această grupă de vârstă nu cunosc subiectul. Referitor la distribuţia tipurilor de terenuri deţinute de cetăţeni întrebaţi arată că mai mult de jumătatea respondenţilor nu deţin terenuri (63,8%), iar la restul domină fâneaţa cu 20,2% urmat de proprietari care deţin terenuri din ambele categorii (arabil şi fâneaţă) cu 7,9% şi cei care deţin numai terenuri arabile cu 7,8%. Referitor la cunoştinţele generale a respondenţilor despre situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Respondenţii trebuia să enumere Rezervaţiile Botanice din interiorul sitului care sunt localizate în apropierea satelor. Credibilitatea întrebării era evidenţiată prin faptul că respondenţii trebuia să enumere Rezervaţiile pe care le cunosc şi nu să le recunoască pe cele enumerate în chestionar. Reiese că aproape 20% dintre respondenţi nu cunosc Rezervaţiile botanice aflate în apropierea comunei unde locuiesc. După enumerarea rezervaţiilor au recunoscut rezervaţiile, numai că nu au fost conştienţi că sunt protejate şi că fac parte din situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Cel mai cunoscut a fost Mlaştina Borşaros (52,8%), situat în apropierea comunei Sâncrăieni. Asta se explică prin faptul că lângă Mlaştina Borşaros există o baie comunală, numită Borşaros, care a fost în trecut des frecventat de săteni dar şi de turişti. Cetăţenii din comună au mai numit Mlaştina Lucs, fiind o Rezervaţie Naturală importantă în apropierea comunei dar neenumertă între răspunsuri. Următoarea rezervaţie este Mlaştina Nadaş, în apropierea satului Tuşnad Nou, recunoscută de  35,02 % dintre respondenţi. La Mlaştina Nadaş se află la fel o baie comunală cu apă minerală, de aceea este recunoscută de mulţi respondenţi. Celelalte patru mlaştini (Valea de Mijloc, Benes, Csemo şi Nyirkert) sunt aproape la fel de cunoscute în rândul cetăţenilor, după cum urmează: 13,3%, 13,2%, 13,3%, 14,3%. Faptul că Mlaştinile care atrag oameni prin anumite beneficii sunt recunoscute şi poate respectate mai mult, sugerează faptul cu trebuiesc promovate şi celelalte Mlaştini sau poate valorificate pentru săteni ca să-şi capete o poziţie mai bună în conştiinţa oamenilor.

Referitor la cunoştinţele generale a sătenilor despre speciile protejate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. În Formularul Standard a sitului sunt enumerate speciile protejate din Directiva Habitate 92/43/CEE cu ajutorul cărora a fost desemnat situl. În lista răspunsurilor posibile au fost adăugate specii care apar în Formularul Standard a sitului dar şi specii care nu. Astfel corespondentul trebuie să aleagă din lista enumerată speciile pe care el/ea o consideră că este protejată în sit. Răspunsurile corecte la speciile protejate au fost: a. Liguria sibirica (Curechiul de munte), c. Cottus gobio (Zglăvoaca), e. Canis lupus (Lupul) şi f. Myotis blythii (Liliacul comun mic). Respondenţii au adăugat următoarele specii pe care ei considerau protejate şi nu au apărut pe listă: Ursus arctos (Usrul brun) – răspuns bun, se află pe listă, Betula nana (mesteacăn pitic) – specie protejată şi se află în Mlaştinile sitului, dar nu apare pe lista speciilor protejate Natura 2000, Fritillaria meleagris(lalea pestriţă) – specie protejată şi se află pe luncile umede a sitului, dar nu apare pe lista speciilor protejate Natura 2000, Ardea cinerea (strâncul cenuşiu) – nu este specie protejată. Reiese că într-un procent destul de semnificativ (25,97%) nu au ştiut care sunt speciile protejate dintre cele enumerate. Acest rezultat arată că cetăţenii nu au suficiente informaţii privind speciile protejate în teritoriul ariilor protejate aflate în imediata apropiere a comunelor. Dintre răspunsurile corecte la această întrebare, liliacul este cel mai popular ales de 36,4% dintre respondenţi, urmat de curechiul de munte – 22,1%, lupul – 20,7% şi cel mai puţin cunoscută fiind zglăvoaca – 17,9%. Aproape jumătate din respondenţi (48,3%) cred că este important şi o evaluare a biodiversităţii şi a ameninţărilor asupra speciilor şi habitatelor, după care urmează activităţile de conservare conform Directivei Habitate şi a legislaţiei naţionale (38,3%). Cea mai simplă variantă de răspuns a fost varianta a., ales de 28,6% dintre chestionaţi.

Respondenţii au afirmat în cele mai multe cazuri, că ar fi o schimbare majoră, dacă produsele realizate în zonă s-ar putea valorifica pe o scară mai largă. După creşterea turismului ecologic urmează realizarea şi vânzarea produselor tradiţionale sub o marcă distinctă (27,6%).

Aproape toţi respondenţii au ales varianta de depozitare ilegală a deşeurilor (90,7%), ca fiind problema majoră şi nu numai în cazul zonelor protejate, ci şi în toată zona Bazinului Ciucului de Jos. După această problemă urmează arderea terenurilor şi miriştilor (87,6%), care constituie contravenţie sau infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu închisoare. Păşunatul neadecvat/suprapăşunatul (68,6%) şi braconajul (51,5%), ambele reprezintă probleme majore după părerea respondenţilor. Din cauza (lipsei) turismului slab în această zonă, problematica turismului necontrolat nu reprezintă un factor periculos, numai 26,3% din populaţia chestionată a bifat această variantă.

În urma sondajului, reiese și faptul că scăderea nivelului pânzei freatice (36,2%) prin canalizare, regularizare, dragări nu este un factor ameninţător major, după părerea populaţiei chestionat. Cetăţenii sunt la părere, că vremea foarte caldă şi lipsa precipitaţiilor este motivul scăderii nivelului pânzei freatice ori cred că regularizarea râurilor este o soluţie împotriva inundării şi nu se gândesc la consecinţele, care pun în pericol speciile şi habitatele în teritorii protejate. Acest rezultat sugerează necesitatea conştientizării populaţiei asupra efectelor negative a canalizării şi regularizării, deoarece problema de bază a sitului este desecarea zonelor umede în urma acestor activităţi. Campania de regularizare şi betonare a autorităţilor interesate şi-a atins scopul, cetăţenii votează desecarea zonelor umede în schimbul menţinerii nivelului pânzei freatice, care aduce culturi mai bogate.

Referitor la întrebarea  dacă cetăţenii sunt conştienţi, că stoparea acţiunilor care ameninţă speciile, habitatele şi întreaga zonă protejată, are o influenţă pozitivă asupra vieţii lor şi al consătenilor. Mai mult de jumătatea respondenţilor (67,9%) sunt conştienţi că stoparea acestor acţiuni ar fi un lucru pozitiv în viaţa lor şi nu numai. 8,6% sunt la părerea că nu s-ar schimba nimic în viaţa lor cu dispariţia factorilor care pun în pericol speciile şi habitatele din sit, iar 23,3% nu au o părere clară asupra acestei situaţii. Dacă analizăm procentele din perspectiva grupelor de vârstă aflăm, că în grupa în care respondenţii au între 15-25 de ani este cea mai pesimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vieţii lor personale prin stoparea acţiunilor care ameninţă natura (numai 15% au bifat da, 30,2% nu, iar 32,9% nu ştie). Grupa este una foarte importantă, pentru cei care au între 15 şi 25 de ani fac liceul şi studiile postliceale, adică stratul de public care este în faza de şcolarizare. Dacă nu se ia măsuri pentru a îmbunătăţi convingerea lor în ceea ce priveşte conservarea mediului pentru o viaţă mai sănătoasă, în viitor va fi foarte greu de tratat relaţia lor de om-natură în managementul sitului Natura 2000. Restul grupelor au obţinut un procentaj echilibrat, care înseamnă că nu există o rezistenţă clară împotriva ideii, iar în cursul campaniei convingerea celor care nu cred, se poate schimba prin exemple şi printr-un management adecvat.

Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor, ne dăm seama că există diferenţe majore în cunoştinţele referitoare la calitatea vieţii non-materiale între comunele interesate. Pe primul loc se află comuna Sâncrăieni, unde 90,2% cred că stoparea activităţilor dăunătoare naturii va aduce un plus calităţii vieţii sătenilor, urmat strâns de comuna Tuşnad, unde 87% dintre cei chestionaţi cred acelaşi lucru. În schimb comuna Sânsimion şi Sântimbru au atins procente mult mai scăzute, 54,4% respectiv 35,7%. Rezultatul sugerează că în acele comune unde procentajul este mult mai scăzut, campania de conştientizare trebuie să fie mult mai pronunţată.

Arderea miriştilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase fiind o problemă majoră în ultimele ani în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, această întrebare se referă la nivelul de informare a cetăţenilor asupra sancţiunilor în cazul încălcării legii. Întrebarea era formulată pe baza legislaţiei în vigoare, deci era o informaţie liberă şi accesibilă pentru toată ţara. Necunoaşterea legii nu este o scuză pentru cei care o încalcă. Mai ales pentru cei care sunt afectaţi direct, adică cei care lucrează în agricultură, au terenuri de diferite categorii. Jumătatea celor care au răspuns „da”, nu au auzit despre pedeapsa cu închisoare, dar sancţionarea cu diferite amenzi era adusă la cunoştinţa cetăţenilor cu ajutorul avertismentelor afişate în sate de către primării locale şi cu ajutorul articolelor publicate în ziare. Cei care au răspuns „nu”, sunt mai ales persoane tineri, care încă nu se ocupă cu agricultură, sau nu sunt interesaţi în această temă.

 

La verificarea spiritului de voluntar a persoanelor în diminuarea activităţilor cu caracter negativ derulate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, ca şi reprezentanţi ai comunităţii locale.  Reiese clar că populaţia chestionată e dispusă să asiste la astfel de activităţi, 62,2% au răspuns afirmativ la această întrebare, iar 37,7% nu doresc să-şi participe în stoparea acţiunilor negative, cauza fiind ori vârsta respondenţilor ori a lipsei de timp (în cazul persoanelor aflate în vârsta mijlocie). 136 de persoane vârstnice nu vor să-şi participe la astfel de acţiuni, urmată de 114 de persoane din vârsta mijlocie. În cazul tinerilor nepăsarea sau pasivitatea fată de astfel de acţiuni este bazată pe necunoaşterea responsabilităţii unor astfel de activităţi. În mai multe cazuri mesajul tinerilor era clară: nu le interesează tema. Faptul că tinerii între 15-25 ani reprezintă numai 12,4 % din totalul respondenţilor care sunt dispuşi să ajută în stoparea activităţilor negative derulate în apropierea comunităţii unde locuiesc, este deprimant, dar cu vârsta creşte şi numărul voluntarilor potenţiale între 26 şi 60 de ani. Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor aflăm că pe primul loc a voluntariatului de află comuna Săncrăieni cu 84,0%. Celelalte comune nu sunt atât de dispuşi pentru a participa în oprirea activităţilor negative ca şi reprezentanţi al comunităţii locale. Comuna în care a fost respinsă ideea în cel mai mare procentaj este comuna Sânsimion unde peste jumătate dintre chestionaţi (53,5%) nu vor să participe într-o astfel de acţiune. Campania proiectului trebuie să vizeze aceste comune unde interesul oamenilor este scăzută în ceea ce priveşte problemele ariei naturale dar şi în ceea ce priveşte activităţile individuale care reprezintă comunitatea din care individul face parte. Asta poate să reflecte şi o problemă socială în acele comune, nu neapărat indiferenţa faţă de situl Natura 2000. De asemnea mai reiese că pe primul loc se află comuna Sânsimion, unde 90,2% cred că stoparea activităţilor negative asupra speciilor şi habitatelor ar aduce un plus pozitiv la calitatea vieţii lor, iar 84,0% chiar îşi doresc să participe la o astfel de acţiune. Urmează comuna Tuşnad cu 87,0% respectiv 61,8% (aici găsim un mic declin în ceea ce priveşte dorinţa acţiunilor individuale). Iar pe ultimele poziţii se clasează comuna Sântimbru şi Sânsimion.

 


Leave A Reply