Ce se întâmplă cu creierul nostru când ni se frânge inima

0

De fiecare dată când suferim de pe urma pierderii unei persoane dragi, metafora inimii frânte iese la înaintare, în ciuda tocirii ei clișeizate. Studiile nu au arătat doar că în astfel de momente inima chiar doare, ci și că în creier au loc o serie de procese specifice. Deși vă urăm să nu simțiți prea curând că vi s-a frânt inima, credem că e bine să aflăm mai multe despre lucrurile de care ne temem.

BROKEN HEART BY BROOKE

Deși inima frântă a fost interpretată mult timp în sens strict figurat, un studiu din 2011 a demonstrat că, într-adevăr, în asemenea momente dificile, anumite regiuni din creier, responsabile cu reacțiile la durere fizică, se activează și în legătură cu durerea emoțională experimentată în cazuri de respingere sau pierdere. De altfel, chiar înainte de această cercetare, care arată cum cortexul somatosenzorial secundar și insula dorsală posterioară reacționează la probleme emoționale, cercetătorii au sugerat că inima frântă este mai mult decât o metaforă. În 2005, o lucrare semnată de Geoff MacDonald și Mark R. Leary invocă numeroase sintagme folosite în culturi și limbi diferite care preiau vocabularul durerii fizice pentru a exprima durere la nivel figurat. ”Mă doare,” ”inimă frântă”, ”mi-a sfâșiat inima” sunt locuri comune în contexte culturale diverse, acest lucru susținând, printre altele, ipoteza autorilor: ”excluderea socială e percepută ca dureroasă din cauza reacției în fața respingerii, care este mediată prin diferite căi ale sistemului responsabil cu durerea fizică.”

Tot răscolind netul în căutarea altor explicații despre procesele cerebrale asociate inimilor frânte, am dat peste câteva pasaje extrem de relevante dintr-o carte pe care v-o recomandăm cu încredere – Why We Love, a antropologului specializat în biologie, Helen Fisher. Într-unul din capitolele volumului, Fisher spune că există două stadii asociate cu o relație moartă sau muribundă, cel mai adesea în urma infidelităților partenerului / partenerei. Primul stadiu este cel de ”protest”, instalat imediat după respingere, când partenerii se dedică trup și suflet recâștigării celuilalt. Se gândesc obsesiv la el / ea, în încercarea de a afla ce anume nu a funcționat, revizitează locurile cu puternice amintiri comune, îi cotrobăie exului / exei prin lucruri sau arhive personale ș.a.m.d. ”La nivel neurobiologic,” scrie Jesse Bering, în cartea Why Is the Penis Shaped Like That, unde o citează pe Fisher, ”stadiul de protest se caracterizează printr-o activitate neobișnuit de ridicată și chiar exaltată a receptorilor cerebrali pentru dopamină și norepinefrină, rezultând într-o stare de alertă pronunțată, similară celei traversate de puii de animal abandonați de mamele lor. Acest stadiu pasional – în cazul în care relația romantică nu este recuperată favorabil – se dezintegrează treptat spre al doilea stadiu, cel al inimii frânte, pe care Fisher în numește al resemnării sau al disperării, când partea respinsă renunță la speranța de recâștigare a celuilalt. Sleiți de durere, scrie Fisher, cei mai mulți plâng, zac în pat, privesc în gol, beau mult alcool sau se izolează uitându-se la TV. La nivel cerebral, celulele producătoare de dopamină, fiind suprasolicitate, încep să cedeze, cauzând letargie și depresie. În cele mai dramatice cazuri, depresia e corelată cu atacuri cardiace, astfel încât, la propriu, unii oameni mor din cauza inimii frânte,” explică Jesse Bering.

Totodată, unul dintre lucrurile pe care autorul îl consideră fascinant în legătură cu fenomenele asociate inimii frânte referă la partenerul / partenera care a provocat ruptura, acesta / aceasta neputând, în virtutea empatiei, să rămână imun(ă) la suferințele celuilalt. ”Dacă e să-mi dau cu părerea – în absența studiilor care să ateste această ipoteză -, aș apune că un număr considerabil de gene s-au replicat în cadrul speciei noastre pentru simplul motiv că, date fiind abilitățile noastre social-cognitive, nu ne lasă inima să le frângem inima celorlalți,” încheie Jesse Bering.

Sursa: Brain Pickings

Foto: pilotrockhsphotography.blogspot.ro


Leave A Reply