Ce ramane dupa ape?

10

Acum cateva saptamani, tot ce se vedea la TV erau zonele afectate de inundatii si povestile lacrimogene despre soarta oamenilor de acolo. Toata tara avea ochii atintiti spre ei si la acel moment se putea crede ca problema este prioritara pe agendele tuturor. Insa apele au trecut. Nu s-a anuntat nici un plan coerent pe termen lung, nu s-a invatat nimic nici anul acesta din cele intamplate. Cizmele de cauciuc au disparut iarasi de pe picioarele alesilor si media si-au reluat subiectele obisnuite, zilnice. Mai e de facut ceva?

de Magor Csibi

Cand vezi nenorociri si dezastre cu care ne-am obisnuit in ultimii ani, esti foarte tentat sa comentezi. Sa arunci vina pe unii sau pe altii, sa te revolti, sa plangi vazand lacrimile sinistratilor si sa amani solutiile la problema pana cand opresti macar nenorocirea.Asta s-a intamplat si anul acesta. L-am vazut pe Iliescu acuzand defrisarile, am vazut opozitia si puterea aruncand vina unii pe ceilalti, am vazut emisiuni care ne aratau retrospective in care ei au “prezis” ca asa se va intampla. Problemele erau extrem de bine acoperite, neneorocirea a putut sa fie urmarita de toata tara. Insa ce am uitat si ce uitam intodeauna este cautarea solutiilor si consecventa.

Cautarea solutiilor, pentru ca dupa cativa ani buni de inundatii, ar fi vremea sa ne prindem ca acest fenomen are si cauze. Iar pentru cauza exista si remediu. Inca.

Consecventi, pentru ca nu mi se pare corect sa vorbesti doua saptamani de inundatii fara incetare, iar dupa ce apele dispar, sa uiti de toate.

Apele, incet-incet, se evapora si noi ramanem cu mai nimic. O sa primim cadou cate o polita de asigurare obligatorie pentru case, ca doar asta trebuie sa fie solutia. Luam inca o suma mica de bani pentru buget. Ce nu o sa primim in continuare este o lupta reala impotriva defrisarilor sau un program de reaimpaduriri, care exista si in realitate, nu doar pe hartie. Si cum am putea sa primim asa ceva, atata vreme cat interesele sunt mari si incasarile la fel? Ca pana la urma, resursele prime aduc profit mic, dar rapid. Probabil o sa avem un plan eficient antidefrisari in momentul in care nu vom mai avea paduri cu valoare comerciala.

Noi ne uitam si, chiar daca avem impresia ca am fost prostiti, uitam repede de aceste probleme. Ca le avem si noi pe ale noastre.

Si asa se trezesc multi oameni fara vina fara case, fara nimic. Si, din pacate, ei sunt la fel de repede uitati cum au fost remarcati. Raman cu cele “15 minute de faima” in fiecare an.

Dar, din fericire, mai sunt oameni care refuza sa uite de cei care au nevoie de ajutorul lor. Dupa dezastre, incerc intodeauna sa-mi dau seama ce se poate face. Mai toata lumea strange apa, haine, bunuri de orice fel intru ajutorarea celor ce au fost mai putin norocosi. Insa, din pacate, si aceste actiuni au loc intr-un mod dezorganizat, haotic. Strang ONG-urile, strang partidele, strang persoane particulare si institutiile statului si e destul de greu de urmarit ce se intampla cu contributiile si in ce masura ajuta ele.

Tocmai din acest motiv m-am gandit sa caut anul acesta un program in care sa pot sa am incredere. Care e non-profit, in care voluntariatul inseamna voluntariat si care evalueaza situatia corect si raspunde la evaluare cu un plan concret.

Asa am ajuns la Habitat for Humanity, o organizatie internationala, care are ca scop eliminarea lipsei de adapost si a locuintelor saracacioase de pe glob. Si, din fericire, aceasta organizatie este destul de bine dezvoltata in Romania. Pentru a avea o idee despre cat de bine dezvoltata e, as mentiona doar faptul ca pana acum au reusit sa ofere locuinte pentru mai mult de 1.650 de familii din Romania. La nivel global, au construit peste 350.000 de case pentru oameni ramasi fara adapost.

Dar asta nu a fost singurul motiv pentru care mi-a placut de ei. Mi-a placut si ideea ca familiile acceptate in programul de reconstructie trebuie sa ia parte activ la reconstructia casei lor. Iar pe langa familii, Habitat aduna voluntari pentru a crea un grup de lucru 100% neplatit. Dar asta nu trebuie sa ne faca sa credem ca lucrarile sunt de pomana, avand in vedere ca echipele sunt coordonate si supravegheate de profesionisti. In acest fel, “lucratorii” aduc sufletul in constructie, pe langa forta de munca, iar Habitat aduce expertiza.

Nu pot sa ma gandesc la o activitate mai nobila de a petrece o saptamana sau cateva zile din vara decat a lucra la un astfel de proiect. Putem sa socializam, sa vedem lucrurile dintr-o alta perspectiva, invatam sa empatizam, sa ne pese. Pe langa aceste beneficii, avem si oportunitatea de a face ceva ce pe vremuri era normal, iar in zilele noastre este o raritate: munca fizica. Chiar daca nu credem ca o astfel de activitate poate sa fi relaxanta, poate ca ea este exact ce ne trebuie dupa un an incarcat de stres. Ne relaxam, ne facem prieteni noi, ne reincarcam bateriile si avem satisfactia ca am ajutat cativa oameni sa aiba o viata mai buna.

Sau daca nu dorim sa fim voluntari, sunt multe alte cai de a-i ajuta pe cei lasati in urma de ape. Doar trebuie sa vrem si sa tinem ochii deschisi.

Pentru noi este reconfortant sa vedem ca sunt inca multi in Romania care nu uita de oamenii ramasi in urma nici dupa stingerea reflectoarelor. Tocmai din acest motiv va recomandam si voua sa va implicati in proiectele de acest gen

Tags:



10 comentarii

  1. Halucinant. Cadeti, dragi tovarasi redactori ai articolului, in aceeasi greseala repetata obsesiv. Solutii colective. Rezolvari colective. Maini providentiale. Rezolvarea nu este Mila, Ajutor, Pomana. Rezolvarea este individuala. . Specifica fiecarui caz in parte. A reface case daramate pe aceleasi amplasamente este aberant. A astepta ajutoare stand la bere la crasma este tot la fel de aberant. La munca fara preget . Este timp pana in iarna , fiecare sa-si rezolve problemele. Afara din zonele inindabile. Sa auzim de bine!

  2. doua remarci:

    1. Oamenii afectati ar trebui sa faca (in primul rand ei) ceva: sa isi mute casa, sa isi faca un dig propriu, daca nivelul apei nu a fost prea mare, sa ceara primariei ajutorul, sa isi faca asigurare etc
    2. Autoritatile au probleme mai importante – sunt 22 milioane de romani care au nevoie de guvern; inundatiile sunt acum boala latenta, care poate fi tratata si peste 3 luni. Guvernul, din cate am citit, a incercat sa aloce resurse. Depinde acum de fiecare cum se lipeste la aceste resurse si cum stie sa le foloseasca.

  3. M-a bucurat sa citesc randurile scrise mai sus si apreciez initiativa, in ciuda faptului ca organizatiile internationale de orice fel rar s-au dovedit a fi eficiente intr-o asemenea masura incat chiar sa se cunoasca diferenta. Dar mi se par incredibile primele doua comentarii, ce usor e de aruncat (in vorbe) pe umerii celor afectati toata responsabilitatea (atata timp cat cei care arunca vorbele nu sunt printre ei, desigur )…Nu uitati insa ca acesti oameni intra in aceeasi populatie pe care guvernul mentionat e obligat si platit din bani publici sa o serveasca, iar autoritatile sunt cele care trebuie sa actioneze – informati-va cum stau lucrurile in tari afectate de fenomene naturale majore (Olanda ar fi un foarte bun exemplu, care fara sistemul de protectie ar fi sub ape). Trist ca inca e atat de clara zicala ‘sa moara capra vecinului’, din pacate resimtita pe toata suprafata Romaniei atat de des. Unii din noi inca mai speram ca va veni ziua cand romanii vor realiza ca tara e mult mai mult decat curtea fiecaruia…Si speram ca nu se vor mai defrisa padurile fara limita (si fara inima), iar lista de sperante continua…Romanie, trezeste-te, spre binele tau!

  4. Voluntari ar fi bine sa existe. Dar in primul rand sa sa faca ei ceva pentru ei insisi, si abia pe urma sa vorbim despre voluntari. In acest articol se pun problema de voluntari, oare cei direct afectati fac ceva pentru ei insisi ?

    M-ar interesa un articol legat de acest aspect.
    Cum se gospodaresc, si mai ales daca incearca sa-si mute, sau sa-si construiasca noi locuinte in zone neinundabile, ca de cativa ani aud tot de inundatii si nu cred ca se face ceva in sensul asta. In armata era o vorba care mie mi s-a parut buna. Nu stii – te invat, nu poti te ajut, nu vrei – te las in plata Domnului …. Sa vedem ce doresc oamenii locului, in primul rand, si la ce stadiu se gasesc, ca sa stim si noi cum putem sa ii ajutam, si daca vor sa fie ajutati.

  5. “rezolvarea e individuală”

    Mda, prin anii ’70 când era ameninţat Aradul de inundaţii autorităţile au spart digurile şi au lăsat Mureşul să iasă peste câteva sate, ca să scape oraşul.

    Dar probabil au greşit, mai ok ar fi fost să-şi spargă arădanii singuri capul şi să ajungă la o soluţie.

    Iar societăţile de asigurări sunt probabil un fel de asociaţii filantropice care n-au altă distracţie decât să-i despăgubească pe cei păgubiţi, e suficient să dai cinşpe roni pe an şi nu vei avea altă distracţie decât să stai să aştepţi Mureşul ca să-ţi iei apartament nou. Şi-a pus oare vreunul dintre deştepţii cu sigurările problema dacă o societate de asigurări va avea chef să-i asigure pe cei din Cernavodă şi la ce preţ. Şi dacă se va repeta distracţia cu inundaţiile şi la anul? Şi în anul următor? Asigurările sunt pentru evenimente accidentale, nu pentru catastrofe anuale care se înfiinţează cu regularitate şi de care statul se spală pe mâini.

    Poate nu vă vine să credeţi, dar cam ăsta e rolul statului. Cred că se numeşte amenajarea teritoriului sau îmbunătăţiri funciare şi nu se poate face de către oameni bine-intenţionaţi dotaţi cu sape.

    Desigur treaba statului ar fi să descurajeze despăduririle aiurea. Şi să-i penalizeze pe cei care-şi construiesc case în zonele inundabile. O demolare, nişte amenzi, câteva luni de închisoare pentru edilul ce a dat aprobarea şi lumea s-ar învăţa rapid.

    Dar mai ales treaba statului e să se ocupe de diguri sau – cum se sugerează mai recent – poldere.

    Scuze că m-am abătut de la subiect. Dar dacă nu se iau măsuri la nivel de autorătăţi centrale, atunci vom avea în fiecare an campanii “apa trece, România rămâne” sau “România prinde rădăcini”.

  6. ma mira rautatea si usurinta cu care cei care au postat comment-uri spun sa isi mute casa in alta parte sau sa isi faca diguri, fratilor dar poate oamenii nu isi permit sa isi cumpere alt teren sa isi faca o casa, unii dintre acestia au muncit o viata pt 2 camarute, daca ar fi asa de simplu cu totii ne-am muta de colo colo si ne-am face vile de milioane de euro, nu?
    infrastructura unui stat trebuie dezvoltata de autoritati, nu se apuca nea Gicuta sa isi faca dig pe ulita asa de capul lui, ca oricum il demoleaza primaria, decat sa venim cu propuneri aberante, mai bine am face fiecare ceva sa ii ajutam pe acesti oameni, care oricum au fost demult uitati de autoritati, sunt sate fara electricitate, pt asta ce propuneri mai ai draga zeltera, sa isi faca o centrala de furnizare a energiei electrice ??????????

  7. Eu am doua vesti bune:
    1. Exista doua organizatii care si-au dat mana pentru a ajuta:
    1/3
    International
    AISBL
    APPEL SOLIDAIRE
    « 1 arbre, 2 arbres, 3 arbres,… autant qu’il en faudra pour
    refuser l’inéluctable »
    « Il s’agit de démontrer que la solidarité internationale est l’affaire de chacun », avait dit et écrit, en
    2005, Michel De Backer, Président d’OVR-CFB-DGB au moment du lancement du raid vélocipédique
    « Delta60 » dont il est l’initiateur.
    Cette solidarité que s’efforce d’incarner le réseau OVR, trouve, malheureusement si l’on peut dire, une
    nouvelle occasion de s’illustrer face aux dernières inondations qui viennent au début du mois de juillet
    2010 de toucher la Roumanie.
    Parce que ces inondations à répétition depuis 2005 ne sont pas inéluctables, et que la catastrophe
    actuelle n’est pas imputable qu’aux seuls éléments naturels mettant aussi en cause la gestion politique
    et économique du pays, OVR-I a pris la décision, en prenant pour point d’appui le projet
    « Delta60 », de lancer l’appel suivant : « 1 arbre, 2 arbres, 3 arbres… autant qu’il en faudra
    pour refuser l’inéluctable ».
    Le raid « Delta60-Rouemania » 2011 qui se déroulera en Moldavie roumaine mais également en
    République moldave, régions très fortement dévastées par les inondations actuelles, est une initiative
    placée sous la thématique « Rivières et frontières ». Elle vise à faire réfléchir aux enjeux de la gestion
    collective et décentralisée de l’eau et des rivières, gestion intimement liée à l’environnement et aux
    graves problèmes de déforestations intensives que connaît la Roumanie depuis l’application de la loi
    de la restitution des terres à leurs propriétaires (février 1991). Le trajet prévoit des rencontres
    citoyennes et des temps d’échanges avec des responsables élus, des techniciens et spécialistes de ces
    domaines.
    Privilégiant une action de solidarité sur la durée à une action humanitaire de court terme que d’autres
    associations ont su rapidement entreprendre ayant toutes les compétences pour répondre à ce type
    d’urgence, nous sollicitons, dans un premier temps, l’ensemble des participants des raids « Delta60 »,
    puisqu’ils sont engagés dans des projets de développement durable.
    Les fonds ainsi collectés auprès des « Deltaïstes » serviront à acheter des arbres, le travail de
    plantation étant confié aux élèves des écoles des communes concernées, dans le cadre de projets
    pédagogiques validés par les responsables ad hoc.
    Deux des responsables de la délégation roumaine au CA d’OVR-I choisiront sur les terres
    communales, en concertation avec les habitants et les responsables locaux, les parcelles à planter.
    OVR-CFB-DGB et OVR-France rassembleront les fonds pour ensuite les transmettre aux deux
    responsables désignés d’OVR-I.
    2/3
    Nous veillerons à fournir une information régulière sur cette action de solidarité qui se veut aussi une
    action d’interpellation des élus et des pouvoirs publics.
    Confiants dans l’élan que cette action doit susciter, nous vous remercions, d’ores et déjà, pour votre
    générosité.
    OPERATION VILLAGES ROUMAINS-INTERNATIONAL,
    10 JUILLET 2010
    Les dons peuvent être versés directement sur
    le compte bancaire belge d’« Opération Villages Roumains » avec la mention
    « Un arbre inondations » :
    Pour les Belges ancien système : 523-0 4133 94-55
    Pour les internationaux :
    IBAN : BE31 5230 4133 9455
    BIC : TRIOBEBB
    Type de compte : Compte d’épargne
    Nom de compte personnel : Compte d’épargne Business
    OU BIEN AUSSI sur
    le compte bancaire français d’« OVR-France » avec la mention « Un arbre
    inondations » :
    RIB :
    Code établissement : 12206 // Code guichet : 02700 // Numéro de compte : 89721226001 // Clé
    RIB : 75
    IBAN :
    FR76 1220 6027 0089 7212 2600 175 // SWIFT : AGRIFRPP822
    Agence du Crédit Agricole – Place des Armes – Code postal 22940 – PLAINTEL – FRANCE
    3/3
    Pour les chèques, adresse postale :
    Association OVR cher Joël Le Guilloux
    223 rue des Granitiers
    22940 Plaintel
    Pour tout renseignement complémentaire, contacter :
    OVR-I et Organisation Villages Réseaux, OVR-CFB-DGB
    Chaussée de Jolimont, 263 à 7100 Haine-Saint-Pierre – BELGIQUE
    Tel. : 00 32 / 479 47 42 42 – Fax : 00 32 / 64 67 73 34
    Courriels : [email protected] & [email protected]
    OVR-France
    6 rue Fizeau – 75015 Paris – FRANCE
    Tel. : 00 33 / 1 48 42 37 95 ou 00 33 / 6 73 55 60 02
    Courriels : [email protected] & [email protected]

    Si 2. Iata ce fac functionarii romani de la institutiile europene, impreuna cu biserica romaneasca de la Bruxelles:
    Severe floods in Rumania – call for help!

    As you may already know, several regions of Rumania have endured severe floods. DG RELEX is organising a relief effort to help raise funds. You can help in two simple ways: donating funds via bank transfer to the Fortis account of the ASBL Œuvre de l’Eglise Orthodoxe Roumaine «Saint Nicolas» : 001-4999418-17 – Help for the victimes; or donating much needed items (non-perishable) to the Eglise Orthodoxe Roumaine Saint Nicolas, Rue des Palais 181-183, 1030 Brussels or via Mrs Bianca Vaduva (CHAR 14/51) who will transport your items to the church.
    Thank you for your support!

  8. Toata lumea ii da inainte cu reimpadurirea dar uita ca sunt niste “baieti destepti” care inca taie paduri. Unii din ei sunt in parlament.

    Cum sa nu fii cinic daca tara e condusa de specimene unul si unul? Toata povestea cu ajutorul de la stat mi se pare o copilarie…

    Sa ma corecteze cineva daca gresesc, dar abordarea problemei acelor oameni doar din punctul de vedere al locuintei mi se pare puerila. Nu zic ca e rau sa faci omului o casa, insa daca tot te apuci sa-l ajuti sa o faci pana la capat. Majoritatea sinistratilor sunt sub pragul saraciei sau pe aproape. Lucrul asta n-ar trebui sa scape din nici un plan de ajutorare care se doreste serios.

  9. Magor, propunerea ta este nobila, insa am o intrebare… stiind ca la anul e probabil sa se intample acelasi lucru, cat de incantati ar fi oamenii sa dea o mana de ajutor la reconstructii? 🙂

Reply To zeltera Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger