Ce ne poate face Internetul la cap

O colegă de job a prietenei mele s-a dus la o nuntă şi ne-a rugat să-i hrănim cîinele de pe Farmville cît e ea plecată şi n-are acces la net.  Ne-a dat parola de Facebook şi ne-a explicat ce să facem: pe la ora 11 seara, nu mai devreme şi nici mai tîrziu, trebuia să-i intrăm pe cont şi să-i dăm cîinelui proteinele. Era vineri, aşa că am ieşit în oraş. Pe la 10 jumate eram la un fel de adunare cu prieteni şi ne-am dat seama că n-avem Internet la îndemînă, nimeni nu are un laptop la el sau un telefon cu conexiune. Ne-am urcat într-un taxi, ne-am dus acasă şi am hrănit cîinele.  Cît de departe, în jos, ai putea să ajungi cu chestiile astea?, m-am întrebat pe drum. Adică, totuşi, ne era bine la petrecere, ce ne-a apucat? I-am întrebat pe unii și pe alții dacă au avut astfel de momente dubioase cu netul și am pescuit două povești.

de Dan Sociu

Alex Tocilescu

Uneori, viața te aruncă în brațele unei femei și în întunericul unui apartament, dar uită să-ți arunce și o conexiune la net. Sigur, asta înseamnă cu atât mai mult sex, dar vine o vreme când te saturi să mergi la McDonalds ca să-ți verifici mailul și mesajele de pe facebook.
Moment în care vieții i se face milă de tine și îți oferă un vecin cu wireless. Un wireless trainic, de încredere, și asta înseamnă că sexul devine mai puțin, dar pe de altă parte dacă la două dimineața vrei să descarci ultimul PJ Harvey, poți să o faci nestingherit.
Te reobișnuiești repede să faci parte din lume. Îți recapeți obiceiurile dinaintea absenței netului. Te simți de parcă ai fi ieșit din pușcărie.
Până într-o zi. Când o furtună se abate asupra Bucureștiului, și cum-necum routerul vecinului își dă duhul. Și tu trebuie să intri pe facebook. Și nu prea îți vine să dai o parte din mărunțișul care-ți zăngăne în buzunar pe o apă plată la Mac.
În situația asta eram acum o săptămână și ceva. Atât eu cât și prietena mea ajunsesem din absolută întâmplare în finala unui concurs de scenaristică, și ca tot omul ne lăudasem cu asta pe facebook. Însă nu știam câte likeuri primisem.
Da, ok, suntem vanitoși. Și?
Acasă, netul era bulit. La Mac nu puteam merge, că nu vroiam să irosim banii. Cumva, prietena mea și-a amintit că în Grădina Japoneză din Herăstrău e un wireless gratuit. Nu stăm prea departe, era frumos afară, am pornit într-acolo. Odată ajunși, ne-am aruncat pe un petec de iarbă și am deschis laptopul. Wirelessul era acolo. Fără parolă, free, moca. “Join network”, am zis cu bale la gură.
Nimic.
“Join!”
Pula.
Timp de o oră am verificat și modificat toate setările posibile, evident fără nici un rezultat. Lacrimile se adunaseră în spatele ochilor și așteptau cuminți să fie revărsate. Acuze reciproce între mine și prietenă, zmuceli: “Dă-l încoa! Lasă-mă pe mine să încerc! Ce i-ai făcut?”
Într-un târziu, ne-am dat bătuți. Am băgat laptopul în ghiozdan, ne-am șters de iarba și pământul care ni se lipiseră de funduri, ne-am dus în Tete-a-tete, cafeneaua din dreptul Grădinii Japoneze, am comandat două beri și parola de la wirelessul cafenelei, am văzut că prietena mea primise de vreo patru ori mai multe likeuri decât mine, ne-am verificat mailurile, ne-am întrebat reciproc dacă mai avem nevoie de net, am decis că nu, am închis laptopul și ne-am uitat la un cățel mic al unei doamne de la masa vecină, care nici măcar nu era cine-știe-ce cățel, dar totuși, în contextul general al acelei după-amieze, mai interesant decât avalanșa de statusuri, likeuri și clipuri cu pisici fără de care se pare că nu prea mai putem trăi.

Silviu Gherman

Hear this story about internet but I don’t say it in Romanian because Romanian she is for something else, so please read away the text or whatever don’t put questions. I remember I was sad and lonely child of gloom. How not? Woman I was with for 7 years, she fly away to fucker, women hurt they are like daggers and I so lonely. Even house that was mine for 7 years now temporary and alien to me because I had to leave (house was woman house). So I come back from city with solitude hanging from anus like rotten fart that stays with you. And I put myself on toilet just to release the pressure from bowels how they were contracted with poison and black stones. And what I do but search matrimoniale on laptop, and you know how it is, you search and search and nothing. Only after first shit splash in toilet a woman she writes back she says hi or whatever. Was she good from pictures she sent? Yes she was. Blonde and fizzy with green eyes or blue. In my desperation I could go with whatever and yet look at this woman pointy nose big eyes and something slimy about personality I mean the fuck was not far. It is good as it is, in my mind I say a few days and we meet perhaps to perform the sexual, but she says from internet no, come on, let’s meet now. I shit the rest and get extraordinary. I wash I clean myself I go to meet her. She lives at 10 minutes from me, if this not destiny I don’t know what. Hello hello. Short hair, not big like in pictures, and glasses too, but under them she was cheeky little pussykid. Her apartment – big and juicy like in movies. Furniture from Rovere, TV set big as fuck, 2 bedrooms and mess everywhere you know what they say, messy girls good lovers. I – nervous crazy, try to make a move put an arm get close or something. Fail, but encouragement. I smell something fishy, she says the apartment belongs to an old Spanish guy, very very fishy, but no problem for me anything goes. So pass one day – nothing, pass two days – nothing, but keep in mind that she is very relaxed by now and I’m like whatever pain returns in soul and I get sorrowful perhaps sexy. She calls friends on day three. One woman and a man. Young and stupid couple woman was ugly friend of her from Moldova. I mean Moldova Moldova, scratches your heart when you hear the dialect. However I’m OK. We eat. We drink. I put rice in microwave. When all of a sudden she slaps my face for no reason, and her being drunk with alcohol is no excuse, I’m like what the fuck and she says: “I’m waiting for the next”. I process information quickly. The two ugly friends look in disbelief what the fuck as well. “Waiting for the next”. OK, so maybe she is a tough little pussystar, she wants it hard. So I slap back with poignee I rock her world. Scandal ensues. Crying, booing, aaaa, oooo, animal and shit. Ugly 2 friends menace me with beating as well, however the guy says to me confidentially “if you get to fuck her after that, you the man I kiss your feet”. This is what he literally said may the lightning strike. The ugly ones go to a bedroom and leave me with crying pussyheart of strange habit hick-upping on the sofa. Between hick-ups she says “I meant I’m waiting for the next plate of food from microwave”. Get the fuck out of here I say. You slap my face and say you want food, what is this? I go. Don’t go, she says. I say I’m not a woman beater I never beat on woman in my life. Personally I think she is testing me to see if I am a dork or something. Don’t go. Don’t go. I stay. And when we get in the bedroom we have the sex of the life because she still thinks I am floppy depressed dude and what do you know, I am stallion. Many times was the sex. Techniques abounded. But in the morning the guy from the other bedroom does not kiss my feet. Shame.

This is what does internet.