Ce i-a scos în stradă pe cercetătorii români

Peste 1.000 de proiecte de cercetare vor fi afectate de tăierile din bugetul Planului Național de Cercetare – Dezvoltare și Inovare. Cercetătorii se vor afla în situația de a nu-și mai putea procura echipamente, iar legătura cu comunitatea științifică internațională va avea de suferit, spune dr. George Epurescu, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Măgurele. Epurescu a protestat alături de alți cercetători în fața Ministerului Educației față de tăierile bugetare. Un răspuns neoficial pe care l-au primit din partea reprezentanților ministerului arată că “cercetătorii oricum sunt obișnuiți să suporte”.

Interviu de Roxana Bucată

 

TOTB: Care sunt revendicările cercetătorilor care au protestat câteva zile în fața Ministerului Educației?

George Epurescu: Revendicările noastre sunt legate de aceste tăieri din banii pentru cercetare, bani aprobați prin contract încă din 2012. Unele proiecte din categoria Parteneriat s-au trezit cu 40% mai puțini bani, iar unele de la Idei cu 55% mai puțini bani. Este vorba despre proiecte evaluate internațional. În total sunt afectate cam 1.200 de proiecte în toată țara. Reprezentanții ministerului spun că banii nu au fost tăiați, ci mutați în anul următor. Având în vedere că strategia bugetară impune o previziune pe trei ani, putem vedea că de aici înainte în fiecare an bugetul cercetării scade. Așadar, mutarea banilor la anul nu are niciun fel de viabilitate. Ei spun că iau niște bani din aceste proiecte contractate pentru a deschide o nouă competiție, deci banii care s-au tăiat anul acesta se mută pentru la anul. Gravitatea tăierilor nu constă în faptul că cercetarea rămâne anul acesta fără bani – unii rămân -, dar institutele mai puternice vor rezista. Începând de anul viitor, însă, când vor fi finanțate competiția 2011 cu toți banii mutați din anul ăsta în anul viitor, 140% cum ar veni, competiția 2012 și cea de-a treia competiție pe care vor să o facă. Deci anul viitor proiectele vor fi finațate undeva pe la 5% sau 10%. Ei au tot promis că nu se taie, politicienii au ieșit la televizor, au asigurat că nu se micșorează bugetul, ba chiar că e mai mare. Bani nu s-au dat, ne uităm în buget – dacă anul trecut au fost 668 de milioane de euro pe planul de cercetare, buget executat, anul ăsta avem 655 cred, dar în ordinul de ministru care distribuie banii pe 2012 apar 647 de milioane.

Care ar fi principalele consecințe?

Consecințele sunt că, în primul rând, ne cam taie legăturile cu comunitatea științifică internațională, deci va fi mult mai greu să mergem la conferințe, să ne prezentăm lucrările, să intrăm în contact cu alți cercetători, să ne găsim apoi parteneri pentru proiecte europene. Apoi dotarea cu echipamente e prima care cade. Nu mai pot să mă angajez contractual, să mai fac o licitație pentru echipamente. E prima frică. Licitațiile, conform legii, nu se pot opri. Odată declanșat procesul, nu se mai poate opri. Deci nu pot să mă angajez cu niște sume pe care guvernul nu mi le dă deși am contract semnat cu el. Va trebui să lucrăm cu ce avem, cu ce găsim. Proiectele din acest an vor merge mai departe, pentru că lumea deja a lucrat în aceste patru luni în care n-am primit nimic. Vor fi parțial amânate anumite cercetări și activități, dar la anul va fi moartea proiectelor. Protestul nostru este, de fapt, un semnal de alarmă pentru anul viitor, anul ăsta o ducem, dar pierdem mult dacă ne târâim așa, pentru că lumea se mișcă. Ideile pe care noi le-am propus sunt din 2011, a trecut 2012, dacă am vrea să facem un proiect de dezvoltare va fi foarte greu, pentru că în afară lucrurile se preiau și se duc mai departe. Spre exemplu, în cadrul proiectului la care lucrez eu, încercăm să facem niște materiale plastice foarte ușoare, să le combinăm cu o strucutură carbonică, pentru a face acest plastic foarte conductor. Dacă ne gândim că o navetă specială are vreo 4 tone de cabluri, un avion are și el 3 tone, dacă din 3 tone rămân cu 500 de kg, deja am eliminat 2 tone jumătate din greutatea avionului, sunt alte posibilități de design, consum mai mic, rază mai mare de acțiune, înseamnă o mulțime de lucruri. M-a ambiționat foarte tare ce au scris evaluatorii internaționali despre proiect și este o obligație pentru mine să lupt cu toate forțele ca el să se mențină. Vorbim de multe proiecte, majoritatea de primă mână la nivel internațional.

Programul IDEI finanţează în principal proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) şi proiecte complexe de Cercetare Exploratorie (PCCE).  Dintre acestea, proiectele complexe de Cercetare Exploratorie din competiţia 2008, care se finalizează în cursul anului 2013, beneficiază de finanţare integrală pentru ultima etapă de derulare. Pentru proiectele de Cercetare Exploratorie din competiţia 2011, aproximativ 55% din fondurile solicitate pentru anul 2013 sunt transferate în anul 2014, cu posibilitatea de prelungire a perioadei de implementare şi în 2015. (…) Pentru PCCE contractate în 2012 s-a luat, de asemenea, în considerare o redistribuire a 50% din bugetul solicitat pentru anul 2013, în anii 2014 şi 2015. Aceste opţiuni vor permite contractarea PCE din competiţia 2012 (finalizată prin rezultate publicate în 29 noiembrie 2012), începând cu semestrul al doilea al anului 2013.  (…) Finanţarea pentru anul 2013 a acestor proiecte (din Programul Parteneriate în Domenii Prioritare n.r.) se realizează în proporţie de 60% din bugetul solicitat, cu redistribuirea corespunzătoare a bugetului contractat pentru anii 2014-2015. Această alocare bugetară permite lansarea în această lună a unei noi competiţii de proiecte, focalizată pe dezvoltarea unor aplicaţii concrete ce răspund unor necesităţi socio-economice reale (modele experimentale, demonstrative, modele funcţionale, prototipuri, tehnologii şi servicii inovative). Sursa: Comunicat al Ministerului Educației și Cercetării

Ce alte modificări au fost făcute?

Au eliminat orice standard, au eliminat evaluatorii internaționali, au eliminat orice criteriu de eligibilitate privind activitatea științifică, adică în afară de titlul de doctor nu mai ai niciun fel de impunere minimă, nu se mai cere un minim nivel de activitate recunoscută internațional. În competițiile din 2011 și 2012 a fost impus un minim, pe care mulți cercetători îl treceau pentru că era destul de ușor de trecut dacă aveai cât de cât activitate. Dar personalități printre care și Ecaterina Andronescu nu îndeplineau asemenea condiții pentru a propune un proiect. Atunci ei au urmărit să elimine toate barierele, la evaluare vor reveni ei și ajungem pe o feudă a cercetării ca în Evul Mediu – cine are cuțitul împarte, dă cui vrea, cui îl slujește. Un exemplu este cazul institutului de cercetare care a retras lucrarea la care Ecaterina Andronescu era co-autor și pentru care a fost acuzată de plagiat. Directorul a fost destituit, iar acest institut, in top trei în România, a fost la un pas de desființare din cauza ambiției acestei persoane.

Ce justificări ați primit pentru aceste modificări?

Nu am primit, pentru că nu există dialog. Patronatul din cercetare este un nonsens, adică este format din directorii institutelor și reprezentanți ai universitățlor, oameni puși de minister. Federația sindicatelor este moartă, sunt oameni care se agață de niște funcții acolo. Nu se așteptau ca noi să ieșim în stradă. Am protestat câteva zeci de persoane, frica este foarte mare, toți stau cu frica în sân, că li se taie de tot finanțarea. Mulți au credite, ca tot omul. Când se taie finanțarea, institutele rămân pe zero, nu au alte fonduri, depind de minister. Când a ieșit patronatul de la negocieri, ne-au văzut în fața ministerului, unii ne-au făcut semn că facem bine ce facem. În prima zi de protest, i-am luat prin surprindere. S-a anunțat demisia în bloc a Consiliului Național al Cercetării, la vreo oră ne-a invitat la discuții doamna Rolanda Predescu, director de programe la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, ne-a spus că ăștia sunt banii, că la Ministerul de Finanțe ar trebui să protestăm. În timpul discuțiilora spus că “da, am tăiat de la proiecte, pentru că oricum cercetătorii sunt învățați să suporte orice”. Cam asta e părerea lor despre noi.

Ce urmează să faceți?

Șanse de revenire asupra deciziei nu sunt în acest moment, dar lupta continuă. Nu-i vom slăbi, ei s-au obișnuit cu un protest, după care lumea pleacă acasă resemnată. Vom ataca în contencios, vom ataca cu plângeri penale că s-au luat asemenea decizii. De asemenea, vom ataca pentru daune morale în civil pe fiecare dintre ei și instituția ca atare. Pentru proiecte viitoare trebuie să ne orientăm către alte zări, mai ales UE, situație în care înseamnă că nu mai avem nevoie de ministerul cercetării din România.

Foto: europarl.europa.eu, Imagine cu George Epurescu (Sursa: Facebook)