Ce faci când te trezeşti în casă cu o familie de lilieci

4

„Un număr necunoscut de lilieci s-au mutat sub balconul nostru. Pentru moment par pașnici și probabil vor continua să fie, dar eu nu sunt sigur dacă acest loc este cel mai bun habitat pentru ei. Aveți ceva idei sau sfaturi pentru mutarea lor?” Ca răspuns la un simplu apel pe Facebook au venit zeci de comentarii, cu sugestii de a „mătura” liliecii, sau cu viziuni apocaliptice despre pereți „mâncați” de lilieci. Au sosit însă și reacții pozitive, din care reiese că unii oameni trăiesc împreună cu liliecii de ani de zile, fără nici un dezavantaj, singura inconvenienţă fiind că liliecii mai lasă ceva murdărie în urma lor. Iar plasele de țânțari s-au dovedit a fi inutile, pentru că liliecii consumă o cantitate mare de insecte.

 

unnamed

 

Povestea s-a terminat cu bine: și în momentul de față, colonia de lilieci se află pe balconul casei familiei din Sfântu Gheorghe. „Și noi avem copii, și liliecii au – astfel o familie ajută o altă familie”, explică Timea. La un moment dat, unul dintre lilieci a nimerit în interiorul casei, dar familia nu s-a înfricoșat, ci a lăsat ușa deschisă (prin care intrase), și a așteptat să zboare afară prin propriile puteri. „Liliecii sunt OK. Seara au activitate mai intensă, în jurul orei 11 noaptea, până pe la 1-2, dar apoi totul se liniștește”.

Familia a decis deci, pe baza consultării cu specialiștii din domeniu, să le acorde o șansă pentru coexistență. Iar de atunci, oamenilor cărora le este frică de lilieci, membrii familiei le explică de ce nu trebuie să se teamă de aceștia. Cu toate acestea, este adevărat că balconul lor e plin de excrementele liliecilor. Deși acest lucru este ușor de remediat, rămâne un motiv de îngrijorare faptul că acceptarea socială a speciilor de lilieci din România este foarte scăzută.

unnamed (1)Cu liliecii ne putem întâlni practic oriunde și în orice moment. În primul rând în mediul lor natural, atârnând în peșteri sau zburând deasupra pădurilor, dar din ce în ce mai des și în mediul urban. În timp ce întâlnirile din natură produc momente memorabile, întâlnirile din subsoluri, din scările blocurilor sau, în cel mai rău caz, din interiorul locuințelor, provoacă dezgust sau frică. Și de cele mai multe ori noi, oamenii, ne gândim că liliecii nu au loc printre noi.

„Liliecii stau lângă coșul de fum. Să-mi explice cineva, de ce să nu-i expulzez de acolo? De ce sunt prietenii mei liliecii?”. Proiectul „Protecția liliecilor cu potcoavă în România” are printre obiectivele sale înlăturarea miturilor legate de lilieci, ceea ce ar fi un pas esențial înspre coexistența pașnică dintre om și liliac.

Szilárd Bücs, specialist la Asociația pentru Protecția Liliecilor din România și conducătorul proiectului, explică mai jos cum ajung de fapt liliecii pe balcoanele noastre, lângă coșurile de fum, sau în podurile clădirilor. Totodată, Szilárd încearcă să disperseze concepțiile greșite despre lilieci și oferă totodată îndrumări cu privire la cazul în care în locuința noastră ajunge un liliac. În plus, specialiștii în domeniu oferă mai multe informații realiste și relevante, precum și sfaturi on-line, pe pagina de Facebook a proiectului.

Ce caută liliecii în zonele locuite de oameni

Prezența liliecilor în orașe nu este rezultatul unui plan elaborat de invazie a liliecilor, ci dimpotrivă: ea se datorează faptului că oamenii modifică din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Zone împădurite dispar în câteva zile, râurile sunt blocate între pereții de beton ai hidrocentralelor sau barajelor, iar peșterile devin atracții turistice frecventate intens, și adeseori iresponsabil. Cu alte cuvinte, liliecii sunt forțați să părăsească locurile unde, de fapt, s-ar simți cel mai bine. Gradul ridicat de adaptabilitate al liliecilor îi determină însă să nu renunțe, ci să-și caute adăpost alternativ și zone de hrănire alternative. Și nu stau prea mult pe gânduri: dacă în locul respectiv se pot odihni și au ce mânca, locul este unul potrivit.

Iar mediul urban este adeseori un loc bun pentru lilieci. Podurile și turnurilor bisericilor sau ale altor clădiri oferă o temperatură adecvată, ridicată, pentru adăpostirea coloniilor de naștere în timpul verii, iar subsolurile şi tunelurile constituie locuri bune de hibernare pe timpul iernii. În spațiile verzi din mediul urban, în pădurile și câmpiile din împrejurimi, și nu în ultimul rând la lumina stâlpilor de iluminat, care atrage o diversitate mare de insecte, este disponibilă o cantitate adecvată de hrană, pentru mai multe specii de lilieci. Cele mai frecvente specii de lilieci din mediul urban sunt liliacul de amurg, liliacul pitic, liliacul de apă, sau chiar specii mai sensibile, cum ar fi liliacul cărămiziu, liliacul mare cu potcoavă sau liliacul mic cu potcoavă.

Nu se bagă în părul nostru și nu ne sug sângele!

unnamed (2)Mitul liliecilor care se bagă în păr este probabil cel mai vechi și cel mai cunoscut. În legătură cu acest aspect trebuie să știm că liliecii (de ex. liliacul cu potcoavă, animalul care posedă unul dintre cele mai sensibile radare) reuşesc de multe ori să evite chiar și plasele special amplasate pentru capturarea/cercetarea lor. Diametrul mediu al unui fir de păr uman este de aproximativ 0.099 mm, astfel că evitarea volumului total de păr este un fleac pentru lilieci.

Totuși, mitul are la bază o realitate din trecut. Cu câteva sute de ani în urmă, în epoca modernă, perucile extravagante purtate de femei (şi nu numai) erau nu numai parfumate, ci şi pudrate, cel mai adesea cu praf de orez. Peruca în sine ar fi ușor de evitat de către lilieci, dar praful de orez are proprietatea de a absorbi ultrasunetele emise de ei. Pudrată astfel, peruca devenea invizibilă pentru lilieci. Spre fericirea noastră (şi a liliecilor, cu siguranţă), epoca perucilor grizonate e demult apusă.

Liliecii nu sunt orbi și nici nu îşi fac cuib. Se agață însă de tavan și formează colonii. Pentru a-şi potoli apetitul alimentar, ei consumă cantități imense de insecte: un singur liliac poate să consume peste 2.000 de insecte într-o singură noapte. Cea mai mare colonie din lume, aflată în statul Texas și numărând peste 20 de milioane de lilieci, consumă în fiecare noapte peste 150 de tone de insecte. Datorită faptului că, printre insectele savurate se numără și specii dăunătore pentru agricultură, colonia de lilieci face o favoare imensă agriculturii Statelor Unite. Se estimează că dispariția liliecilor din ecosistemele Statelor Unite ar aduce o pierdere de 3.7 miliarde de dolari anual numai în agricultură. Beneficii echivalente sunt aduse şi de populațiile de lilieci din România, atât în agricultură, cât și pentru silvicultură. În acest proces este ușurată și viața locuitorilor din orașe: hrana preferată a liliecilor din România sunt țânțarii, păienjenii, moliile sau alți fluturi de noapte, gândacii și multe alte specii de insecte.

Indiferent de aceste aspecte, este de înțeles faptul că prezența liliecilor poate fi deranjantă. Există însă niște reguli simple, care dacă sunt respectate, duc la scăderea stresului pentru lilieci, dar și la diminuarea experiențele noastre neplăcute. Iar în cazuri mai complicate se pot face intervenții, care oferă soluții, fără să pericliteze liliecii.

În cazul în care un liliac intră în zbor în locuința noastră, nu trebuie să ne panicăm. Liliacul probabil doar a ratat numărul apartamentului (colonia lui), ce i se poate întâmpla și unui om obosit. Este important să nu-l lovim ca pe un țânțar, pentru că-i putem rupe aripile. Putem proceda asemenea familiei din Sfântu Gheorghe, respectiv să lăsăm fereastra sau ușa deschisă (cea prin care a intrat), iar în cazul în care nu vrea să iasă, să așteptăm să aterizeze undeva. Apoi putem să îl apucăm, însă doar cu mănuși, o cârpă groasă sau un prosop, pentru a preveni o eventuală muşcătură (au dinți ascuțiți). Astfel putem să-l ducem apoi la fereastra deschisă și foarte probabil își va lua zborul. Dacă nu, atunci putem să-l punem într-o cutie de carton (dar cu găuri de aerisire!) și să-l eliberăm într-un parc sau o pădure din apropiere. Putem totuși să apelăm şi la ajutorul specialiștilor, mai ales în cazul în care liliacul pare rănit. Dacă alegem să îl eliberăm noi, ideal ar fi să îl punem cât mai sus pe trunchiul unui copac, dar nu înainte de a ne asigura că în apropiere nu pândeşte vreo pisică flămândă.

O problemă mai mare o reprezintă situația în care o întreagă colonie de lilieci se află în apropiere. În acest caz trebuie să apreciem dacă proximitatea aceasteia chiar este deranjantă și dăunătoare, sau doar ne provoacă teamă sau alte emoții negative. În cazul în care locatarii decid totuși să scape cu orice preț de lilieci, aceştia nu trebuie să recurgă la acțiuni pripite, pentru că există metode adecvate care implică stres minim pentru ambele părți. O astfel de metodă este excluderea pasivă, care permite coloniei de lilieci să părăsească treptat clădirea, căutând în mod automat un alt adăpost. În nici un caz nu este recomandată zidirea liliecilor, sau încercările de a-i scoate afară cu forța dintre crăpături. În cazurile mai complexe este recomandată și benefică obținerea sfaturilor (telefonic sau via e-mail) de la specialiști (http://www.aplr.ro/contact/). De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că fiecare specie de liliac din Europa, deci și din România, este protejată prin lege. Există o serie de convenții internaționale din acest domeniu, cea mai importantă fiind convenția Eurobats, la care a aderat și România în anul 2000.

Proiectul „Protecția liliecilor cu potcoavă în România” este finanțat prin Conservation Leadership Programme, cu obiectivul principal de a cerceta și proteja populațiile din România ale celor cinci specii de lilieci cu potcoavă. Ținte adiționale ale proiectului sunt şi asigurarea protecției populațiilor de lilieci (în general), prin măsuri adecvate de management, precum și desființarea miturilor legate de aceștia, prin campanii de informare pentru publicul larg.


4 comentarii

  1. 🙂 Bun articolul si sfaturile! Tocmai am facut cunostinta cu niste lilieci la Pestera Polovragi (Zemi, Sony etc.) si sunt tare simpatici. Ceea ce e important este faptul ca comunica (!), ghida pesterii are niste “aranjamente” cu ei. Lasand gluma la o parte, cred ca toti oamenii ar trebui sa ocroteasca si sa respecte natura si tot ce inseamna ea, si sa lase deoparte superstitiile, ca traim in alta epoca acum, pretindem ca suntem evoluati 🙂

  2. articolul ma ajutat sa numi fie frica de lilicei care stau aici la mn in cartier lanaga bloc vazundui acum cum zboara imi dau seama ca lilieci nu ne vor raul

Reply To ramona Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger