Accidentul din Ungaria. Vor fi posibile efecte la Rosia Montana?

34

De cand a inceput cel mai nou dezastru ecologic din Ungaria, apar din ce in ce mai multe speculatii in legatura cu exploatarea miniera de la Rosia Montana. Activisti, ecologisti si chiar oficiali au inceput sa compare catastrofa cu cea de la Baia Mare, din anul 2000, si unii fac chiar trimiteri diplomatice sau mai directe spre Rosia. La prima vedere, singurul lucru care leaga aceste doua exploatari este faptul ca e vorba de o activitate de exploatare a minereurilor. Difera zonele, difera materialul exploatat, difera tehnologia si difera modul de abordare a problemei. Dar posibile valuri generate de aceasta catastrofa ar putea influenta proiectul din Romania mai mult decat s-ar putea crede la o prima evaluare a situatiei.

de Magor Csibi

Deja din primele momente ale teribilului accident din Ungaria, multi oameni incercau sa speculeze momentul si apareau mai peste tot mesaje ca si noi vom avea de-a face cu o experienta de acest gen daca vom incepe exploatarea de aur in zona Apusenilor. Dupa aceea, secretarul de stat maghiar Illes Zoltan a declarat ca acest accident ii aduce aminte de ceea ce s-a intamplat la Baia Mare in 2000. Si de atunci mai toata lumea se intreaba daca acest accident poate influenta in vreun fel viitorul exploatarii de la Rosia Montana.

Ce a dovedit acest nou accident?

Daca in 2000, dupa accidentul de la Baia Mare, Comisia Europeana si-a dat seama ca este nevoie de o reglementare stricta in domeniul deseurilor miniere si a creat Directiva Cadru a Deseurilor Miniere pentru a evita astfel de incidente pe viitor, astazi, Comisia are nevoie de o noua abordare asupra a tot ce inseamna legislatie in materie de minerit in Europa. Nici macar nu s-a racit disputa Parlament-Comisie pe marginea exploatarii cu cianura in UE si un nou scandal are potentialul sa forteze Comisia sa-si revizuiasca atitudinea.

Anul acesta, TOTB v-a transmis in direct din PE votul prin care Parlamentul European a sustinut intr-o rezolutie, cu o majoritate covarsitoare, ca legislatia pe minerit din UE trebuie schimbata si ca tehnologiile bazate pe exploatarea cu cianura nu isi mai au locul in UE. Avand in vedere ca rezolutiile nu obliga Comisia la nimic, reprezentantii acestui for au declarat in repetate randuri ca legislatia miniera din UE este satisfacatoare si ca n-au nici cea mai mica intentie de a redeschide discutiile pe marginea acestui pachet legislativ.

Insa cu nici un an mai tarziu, Comisia s-ar putea sa fie nevoita sa-si revizuiasca aceasta atitudine. Accidentul de la Kolontar a aratat inca o data ca accidentele miniere pot fi extrem de periculoase, iar autoritatile nu par tot timpul pregatite in fata acestor situatii.

Desi statul maghiar s-a sesizat si s-a mobilizat incomparabil mai eficient decat noi in 2000 la Baia Mare, putem sa ne consideram norocosi deocamdata ca poluarea nu a ajuns inca si la noi. Insa daca se petrece un al doilea accident, s-ar putea ca incidentul sa capete valente internationale.

Desi mina de la Kolontar indeplinea la prima vedere toate cerintele in domeniu, s-a produs insa un accident si de data asta a cauzat si pierderi umane. Au aparut speculatii legate de motivul accidentului si pana la aceasta ora se pare ca cea mai plauzibila explicatie este dorinta de profit prea mare a companiei, care a stochat mai mult namol rosu decat putea duce bazinul de stocare.

Dar nu asta este adevarata problema.

Mai degraba ar trebui sa ne gandim cum se poate ca o legislatie sigura pentru cetatean sa considere namolul rosu o substanta nepericuloasa. Aceasta substanta a ranit si a omorat deja multi oameni in timpul accidentelor, a produs pagube materiale imense si, spre norocul tuturor, s-a evitat o catastrofa de proportii numai pentru ca accidentul s-a produs in octombrie si nu in august. In cazul in care vremea ar fi fost calda si uscata, namolul uscat ar fi prezentat un potential radioactiv, iar in acest caz efectele catastrofei puteau fi incomparabil mai mari.

Un alt aspect alarmant in acest caz este atitudinea companiei. Chiar si dupa un accident, care a cauzat patru decese confirmate, compania nu si-a oprit productia. Mai mult, prin vocea sindicalistilor, dar si a conducatorilor, ea acuza guvernul de iresponsabilitate in cazul in care opreste productia. Ce s-a intamplat, s-a intamplat, spuneau ei, trebuie sa ne concentram pe viitor pe locuri de munca si pe viitorul indutriei. Adica catastrofa sau nu, profitul profit ramane. Iar decizia guvernului de a suspenda toata productia pare a fi una inteleapta azi, cand localitatea Kolontar e complet evacuata si autoritatile au anuntat prin vocea primului-ministru Orban ca o noua rupere de dig este foarte posibila.

In aceste conditii, cred ca ii va fi foarte greu Comisiei sa nu deschida inca o data dosarul directivei cadru pe deseuri miniere. Au facut-o in urma accidentului de la Baia Mare si foarte probabil ca o vor face si de data asta. Comisia trebuia sa arate ca legislatia UE se adapteaza situatiei de pe teren. Iar de data asta, noi masuri sunt necesare pentru a evita situatiile de acest gen, mai ales in conditiile in care mai exista destule bazine de stochare cu un potential pericol pentru cetateni.

Revizuirea directivei si Rosia Montana

Chiar daca la prima vedere nu exista absolut nici o legatura intre accidentul de la Kolontar si exploatarea aurifera de la noi, s-ar putea ca efectul psihologic al dezastrului din Ungaria sa afecteze si proiectul din Romania.

Acest accident nu face altceva decat sa arate inca o data ca autoritatile raman deseori in offside in fata industriei. De data asta, in ciuda reglementarilor, un nou accident s-a produs, compania se spala pe maini, cum se intampla de obicei in aceste situatii, iar operatiunile de neutralizare sunt mult mai dificile decat s-ar fi crezut la inceput. Legislatia nu a reusit din nou sa acopere realitatea de pe teren. Iar in acest context, toti cei care folosesc ca argument principiul precautiei au inca o data castig de cauza.

Aciidentul din ultimele zile va realimenta o discutie destul de delicata intre Parlament si Comisie. Daca la inceputul anului Parlamentul avertiza deja Comisia ca legislatia miniera trebuie revizuita, Comisia s-a tinut tare pe pozitii si a refuzat orice dialog pe aceasta tema. De data asta, se pare ca Parlemantul a avut dreptate, ceea ce ii va asigura o pozitie privilegiata in cadrul discutiilor.

Am fi naivi sa nu ne asteptam ca in cazul in care Comisia isi va redeschide discutiile pe marginea legislatiei miniere, o dezbatere pe folosirea cianurii sa nu aiba loc. Iar o UE care de obicei urmareste sa fie cat de cat pe placul cetateanului, nu are cum sa refuze o noua discutie pe acest subiect. Odata pornita discutia, ma astept ca Parlamentul sa se tina tare pe pozitii. Deocamdata doar liberal-democratii au ezitat sa voteze pentru rezolutie, dar si pentru ei va fi greu sa-si mentina pozitia in aceasta situatie delicata. PPE va fi probabil fi mai transant, avand in vedere ca au de aparat unul dintre cei mai populari premieri din grupul lor, pe Viktor Orban, iar socialistii vor avea doar de castigat daca vor continua pe linia initiala.

Reactiile din urmatoarele saptamani vor fi interesante si cruciale, iar Comisia trebuie sa faca o alegere critica. Iar in contextul actual, dupa un dezastru masiv si foarte mediatizat din SUA, unde anchetele se prelungesc, vinovatii nu apar si nemultumirea creste, cred ca cei din Comisie vor alege sa fie mai transanti. Iar dosarul, odata deschis, va genera consecinte pentru toata lumea.

Cititi si:

EXCLUSIV LIVE TEXT: Europa fara cianura-Parlamentul European a adoptat miercuri Rezolutia privind interzicerea tehnologiilor care folosesc cianura

Greenpeace Ungaria acuza: Crapatura din digul care a dus la contaminarea cu namol rosu se vedea din satelit cu o zi inainte de accident

VIDEO: Dezastru ecologic de proportii in Ungaria

Ce se intampla acum cu Rosia Montana?

O analiza video estimeaza scurgerea de petrol din Golful Mexicului


Tags:



34 de comentarii

  1. autoritatile din romania nu isi vor schimba absolut deloc pozitia fata de ggc, de ce? pentru ca sunt cumparati, am un prieten care are legaturi cu cei de la ggc, din romania si din afara, o data pe luna vin la cluj, cu avionul si ”viziteaza” oamenii influenti din zona… e totusi vorba de aur… argint si cine stie ce alte bogatii, pe care oamenii astia slabi care se gandesc la ei si numai la ei le-au vandut, impreuna cu istoria locala, oamenii, traditiile, amintirile si tot ce era bun in zona aia, au fost si sunt cumparati, Romania va pati exact ce-au patit si alte state care au avut de-a face cu afacerisiti de guerilla… si in 15-20 de ani vom face documentare cu dezastrul din inima Apusenilor o sa aratam cu degetul si cu asta o sa ramanem…

  2. O revizuire a modului in care se lucreaza cu substante periculoase ne-ar fi chiar benefica. Este clar ca avem nevoie de aceste industrii, dar avem nevoie si de masuri de siguranta pentru a nu mai auzi de astfel de incidente. Cand lucrezi constant cu un factor de risc foarte ridicat nu ar trebui sa fii neglijent. E clar ca acea companie nu trebuia sa depoziteze reziduuri peste limita de sustinere a barajului, iar acum ar trebui sa-si mobilizeze fortele in reducerea daunelor si in depoluarea zonei nu in continuarea activitatii.

  3. Cred ca aveti o obsesie fata de cuvântul “cianuri”. Nu va place aceasta tehnologie de minerit doar pe motivul ca foloseţte “cianuri”. Nici un alt argument tehnic, prezentat de oameni cu competenţă in domeniu, nu vă confinge că această teamă faţă de “cianuri” nu are nici un sens.
    Această obsesie este curioasă din 2 puncte de vedere:
    1. aţi fost om politic, si ar trebui in acestă calitate să ascultaţi de părerile oamenilor de specialitate si să puneţi in balanţă informaţiile primite de la aceştia.
    2. sunteţi jurnalist si ar trebui să transmiteţi informaţii, nu opinia dvs fixă “cianură = pericol”.
    Obsesia asta de a nu asculta si opinia altora si de a crede că “numai ce spun eu este adevărat”, este una din principalele cauze a situaţiei din România. Păcat că si presa are aceeaşi atitudine.

    • Da de unde. Obsesia cianurilor e a matale. Doar intamplator, dat fiind ca exploatatia aurifera ce vor s-o faca canadienii in Apuseni va folosi cianuri, si nu alte substante periculoase, termenul apare in mod repetat in articole pe tema Rosia Montana.

      Exista variante de exploatare cu cianuri care ce-i drept nu permit aceeasi viteza de exploatare ca atunci cand formezi iazuri de depozitare, si costa mai mult, dar in care cianurile nu se stocheaza, ci se distrug pe loc, pe masura ce se produc. Daca RMGC propune asa un proiect, sunt convins ca acesta are sanse mari de a fi aprobat rapid.

      Cata vreme opiniile asa-zisilor oameni de specialitate sunt in flagranta contradictie cu realitatea, e in cel mai bun caz o gluma buna sa va asteptati ca “specialistii” sa fie luati in serios. Oricat de multe studii ati produce, care sa demonstreze ca stocarea cianurilor e sigura pt. mediu, cata vreme numarul accidentelor legate de exploatatii unde se stocheaza cianurile (ca sa folosesc si eu in exces termenul care va obsedeaza) e foarte mare pe tot globul, si in mod special mare in locatii cu guverne slabe, oportuniste s i corupte, incapabile sa urmareasca aplicarea masurilor de securitate, orice arugment tehnic sau teoretic pe care il aduceti e irelevant.

      • ‘Ai pe bune? dar ce studiu de “specialitate” ai intreprins tu de ti-a rezultat probabilitatea ca fi cazul de un astfel de accident si in cadrul viitorul lac de decantare de la RM. Chiar asa…de dragul statisticii, poti sa extinzi un pic subiectul? zi-mi tara, industria si culoarea politica a guvernului ..ca sa eliminam orice mister.

  4. Volumul de slam rezultat la RM, va fi cu multe ordine de marime mai mare decat cel de la Kolontar. Cine nu crede sa mearga sa vada “batalele” (adevarate lacuri de “acumulare”) din zona Zlatna. Ele sunt proiectate pe sistemul vale plus baraj, unde o rupere de baraj inseamna o scurgere pe o singura directie, cu inaltimea valului de viitura, de zeci de metrii .

  5. punct de vedere
    Interesant… dar haideti sa largim putin baza discutiei.
    In primul rand, astfel de reactii, referitoare la accidentul din Ungaria, la proiectul de la Rosia Montana si la atitudinea Comisiei Europarlamentare sunt pur subiective. Explicatie: In 2009 si in 2010, la Rosia Montana s-au perindat o gramada de oficiali maghiari ingrijorati de pericolul de la Rosia Montana. Daca ar fi fost interesati, intr-adevar de pericol ar fi ajuns si pe la Kolontar. Apoi, daca la inceput (anii 90) sustinatorii si protestatarii aveau obiective clare, respectiv interese economice locale si interese privind protectia mediului, in prezent totul se invarte in jurul banilor. Fie ca sunt pro sau contra, toti cei care deschid gura sau macar apasa tastele au un interes de aceasta natura. In plus, tema Rosia Montana este un extrem de importanta pentru clasa politica. Unii sunt impotriva pentru ca un subiect la moda, iar altii pentru deoarece pornirea investitiei ar aduce niste bani si o bila alba, cel putin pentru moment.
    Acum, in concluzie, incerc sa fiu cat se poate de obiectiv. Indiferent ca vorbim despre Rosia, Kolontar, Baia Mare sau alta zona in care functioneaza vreun obiectiv industrial, poluarea a fost, ramane si va fi in continuare. Nu putem vorbi despre cianura ca despre o substanta inofensiva la fel cum nu putem vorbi despre aceasta ca “o otrava pentru mediu”. Da este o substanta chimica extrem de puternica si periculoasa daca este scapata de sub control. La fel cum sunt si cele folosite in Ungaria, Turcia, Statele Unite, etc. Intrebarea care se pune este daca cineva va putea elimina pericolul. Raspunsul este NU. Cei care pot nu au interesul. Cine ar avea acest interes nu are puterea. Si atunci… sunt discutii interesante, generatoare de patimi si eventual capital (de imagine sau de alta natura) si cam atat.

    • Puneti problema “daca cineva poate elimina pericolul”.
      Aceeasi problema ar trebui atunci pusa si fata de
      – extragerea de petrol -> v. catastrofa ecologica din golful mexic.
      – circulatia auto prin marile orase -> v. poluarea excesiva cu gaze de esapament.
      exemple de acestea pot continua.
      Un exemplu mai recent>
      – prin anii 2004 langa Galati s-a construit un cartier de blocuri ANL. Tot cartierul are scurgerea apelor reziduale direct in Siret fara nici o filtrare sau separare a reziduurilor. Toate organizatiile de mediu, ONG-uri, presa, Magor Csibi, sau oricine altcineva nu se arata de loc indignate ca este posibil ca in secolul XXI, intr-o tara din UE, se construieste un cartier nou de locuite fara nici o masura de prevenire a poluarii.
      ASTA ESTE O PROBLEMA REALA
      Rosia montana este o problema de discutii in contradictoriu, fara nici o finalitate, pt ca nu se doreste a fi ascultate doar persoanele competente pt o problema pur tehnica.

  6. Am citit comentariile si imi dau si eu cu parerea ca orice neavenit care aude si vede. Ni se tot spune ca tehnologia aia cu cianuri e sigura, bine pusa la punct, etc. Ma intreb daca nu cumva si tehnologiile astea – Kolontar, platforma aia marina a BP, si care or mai fi nu erau la fel si mi-e greu sa cred ca nu. Si totusi s-a intimplat. Si totusi companiile exploatatoare s-au cam spalat pe miini. Si statul plateste ca d’aia e stat, sa-i plateasca pe aia care fac bani. Asa ca nu e vorba de tehnologie, e vorba de posibilele urmari. Si de noi, amaritii astia care suportam consecintele din toate punctele de vedere.

    • si daca taceai filozof ramaneai.teoria ta este atat de slaba incat nici nu simt nevoia sa o combat. te bati singur prin lipsa de argumente. dar chiar ma intriga viziunea ta. sunt mai mult decat convinsa ca porti asupra ta un telefon mobil. ce risc incomensurabil sa te expui radiatiilor microunde. de asemenea. cu siguranta folosesti electricitate. iti poti imagina cat de riscant poate fi un baraj de acumulare? daca s-ar rupe? prapad! dar daca ai aprinde lumina si s-ar face un scurt circuit. nici nu vreau sa ma gandesc. dar pana atunci, reconsidera-ti argumentatia si viziteaza-ne abia apoi.

      • Matale nu pricepi ce vrea sa zica omu’. Daca intentionat sau nu, aia nu stiu.

        In mod esential ce zice el e ca peste tot unde se lucreaza cu tehnologii periculoase e cvasi-regula peste tot in lume ca daca se intampla ceva, statul e ala care trage ponoasele, nu cei care prin contracte si cf. legii ar trebui sa duca costurile.

        Cand se rupe un baraj, ai o viitura care pustieste cateva zeci de km patrati. Cand se surpa o platforma de foraj marin, ai o suprafata de asemenea de cativa zeci de km patrati poluata temporar. In ambele cazuri atat ecosistemul cat si sistemul social din zona se refac in termen de maxim cateva zeci de ani.

        Acuma, la Kolontar, sau in cazul unei poluari chimice cum o poate creea spargerea unui bazin de stocare a deseurilor dintr-o exploatare aurifera pe baza de cianuri, efectele sunt mult mai perfide si de durata mai mare. In prima faza, e doar arsa flora si fauna de pe suprafata unde ajunge solutia poluanta, iar populatia umana trebuie evacuata – cam ca la spargerea unui baraj. Dupa care insa incepe infiltrarea solului si a panzei freatice. Daca petrolul deversat din platforma BP se imprastie suficient de mult, chestie care ce-i drept poate dura ani buni de zile, ajunge sa fie inofensiv. Cianura insa, in mod particular, trebuie sa se imprastie pe o arie cu cateva ordine de marime mai mare ca sa ajunga la o dilutie acceptabila, dar chestia asta nu se intampla. Dupa ce s-a imprastiat suficient, cianura incepe sa se infiltreze in sol, si ploaia sau alte chestii nu reusesc decat sa o duca mai adanc, nu mai departe. Dupa cativa zeci de ani cel mult, cianura ajunge la o concentratie suficient de mare in sol, si la adancime suficient de mare, incat sa polueze iremediabil toate sursele de apa locale. Consecinta e ca pe aria de minim cateva sute de km patrati pe care ajunge sa se raspandeasca nu mai poate trai aproape nici o planta si nici un animal. Si cum in adancul solului nu se intampla mare lucru, dureaza sute de ani ca solul sa se curete in profunzime, si viata in zona sa devina din nou posibila.

        Acuma fa si matale socoata: unde e raportul risc/beneficiu mai convenabil? In cazul unui baraj, unde riscurile tehnologice sunt inerent mici (daca ai nivel mare al apei ii dai pur si simplu drumu’ la vale), iar beneficiul social e mare (toata lumea are nevoie de curent, un baraj poate alimenta si retele de alimentare cu apa), sau o exploatatie aurifera cu cianuri, de pe urma careia care beneficiaza in mod direct doar actionariatul, si unde un incident are costuri enorme?

        Daca faci putin calculele cum le face o firma de asigurari, ai sa vezi ca frica fata de cianuri e statistic justificata. Un procent semnificativ din toate exploatatiile cu cianuri de pe glob au probleme de securitate in exploatare Dupa parerea mea nu intamplator respectivele probleme apar in majoritate la exploatatii din zone sarace, cu guverne slabe sau corupte, incapabile sa urmareasca aplicarea masurilor de securitate convenite initial cu operatorul exploatatiei. Io zic ca o exploatatie cu cianuri la Rosia Montana are toate sansele sa urmeze acelasi model, si sa ne trezim cu Apusenii pustii in douazeci de ani, daca RMGC ajunge sa-si puna in aplicare proiectul in forma curenta.

        Exista si exploatatii unde nu se stocheaza cianurile, ci se distrug pe masura ce se produc. Acestea sunt mai putin rentabile, dat fiind ca distrugerea cianurilor costa, nu pot exploata la aceeasi viteza, dat fiind ca distrugerea cianurilor dureaza, si in consecinta sunt si mult mai rare. Dar acestea nu prezinta nici pe departe aceleasi riscuri ca cele unde cianurile se stocheaza pe termen lung. Daca RMGC chiar vrea sa ma faca sa fiu de acord cu exploatarea aurului cu cianuri la Rosia Montana, sa vina cu un proiect din asta.

  7. politicienii maghiari sunt foarte ingrijorati de efectele de la rosia montanta dar constat cu stupoare ca la ei situatia e mult mai nasoala ca la noi.la baia mare am avut un accident datorita unei ploi torentiale, ungurii au avut accident la o firma unde actionar este un off shore !>!??!?.s-a rupt un dig fara nici un motiv.sunt din judetul alba si va spun ca in zona muntiilor apuseni sunt depozite de slam abandonate de autoritati.culmea ele sunt conservate si nu au provocat nici un incident pana acum.dezvoltarea proiectului rosia ar insemna foarte mult pt judetul alba si pt industria extractiva romaneasca.pericolele sunt mai degraba politice si financiare decat ecologice.

  8. nu vad ce legatura are dezastrul de la Unguri cu un proiect pe cale sa fie aprobat. cu un management al riscurilor bine pus la punct si o legislatie stricta, putem sa avansam si sa evitam astfel de dezastre.

    • “Un management al riscurile bine pus la punct”… HA! Povesti corporatiste si destul de prost camuflate….

      Loool baietii de la “Rosia Montana Gold Corporation” sunt cu ochii pe voi bloggeri anarhisti care se opun progresului… Deci fiti atenti! Si liniste!! Multa liniste!!! 😉

      PS Stiti ca nici Titanicul nu putea fi scufundat, nu?

  9. Ar fi frumos ca guvernantii nostri (din orice partid ar fi ei) sa aiba maturitatea de a pune in discutie modalitatea de exploatare si riscurile legate de Rosia Montana.

    Dar fara o decizie clara a Comisiei prea putine sanse.

    RMCG a bagat o gramada de bani in publicitate si lobby (a se citi SPAGA). Una din ultimele lor ispravi a fost cred invitarea unor persoane cheie din media romaneasca in vizite de documentare – adica excursii in Noua Zeelanda de aprox 10.000 EUR/persoana (!!!!).
    Si deja se vede – politicieni care acum cativa ani erau impotriva proiectului, acum sunt agenti de PR pt Rosia Montana.

  10. Săraca tarisoara mea. Fratilor e vb de cianuri. Indiferent cum priviti problema nu merita sa distrugi istoria si natura doar de dragul profitului. Pentru sustinatorii proiectului si pentru politicenii noștri corupți, de care mi-e rusine, am o întrebare, de ce nu folosesc alte metode pentru extractia minereului aurifer?

  11. erau ingrijorati de RM ungurii ca o sa le distruga mediul dar au gafat mai intai ei, daca a aparut la ei problema nu inseamna ca se va repeta la noi

  12. 1.nu cred ca exista o tehnologie sigura 100% in domeniul chimic,metalurgie,minerit.Pe hartie,toate sunt sigure,dar in realitate apare factorul OM care mai face greseli+ la care se mai adauga o defectiune tehnica.
    2.daca apare un accident,cine plateste pagubele?La unguri e un 0ffshore despre care scrie prin ziare ca vrea sa declare faliment,deci “cucu” !Deci Ungaria a fost buna cit timp a adus profit companiei,iar acum firma se evapora.Acelasi lucru este si cu Rosia Mont.Chiar daca nu e offshore,prin incheierea de contracte bine “sucite” de avocati experti internationali ei nu platesc pagubele.
    3.aspectul economic-statul roman nu poate controla extractia de aur,va lua de buna declaratiile firmei RMGC(dintr-un ziar economic)

  13. @mihaiV Pe de alta parte statul poate sa ceara garantii mai mari. Din ce stiu eu astia de la RMGC trebuie sa depuna o suma destul de mare ca garantie intr-un cont administrat de stat destinat exclusiv proiectului de acolo(in caz de accidente sau alte ches

  14. Interesanta solidaritatea maghiara. daca in alte cazuri au fost foarte vocali acum membrii Greenpeace Ungaria minimizeaza efectele uneia dintre cele mai mari catastrofe di Europa. La fel si co-etnicii lor din Romania care in loc sa vada ca poluarea din Ungaria afecteaza si Romania desi ministerul ungar a uitat de normele Eu si nu a trimis averizari si date tehnice, o tot dau cu proiectele di Romania intr-o clara incercare de a abate atentia de la problema reala: poluare in Ungaria datorata ne-aplicarii celor mai elementare norme de mediu.

    • pai toate acestea se datoreaza cu precadere faptului ca au ratat sa si faca simtita prezenta atunci cand era mai mare nevoia. sa pistoneze in ceea ce priveste aplicarea acestor norme dupa ce proiectul avea sa fi atins un punct culminant in durata sa de viata. audit si control asupra conditiilor de exploatare/depozitarea reziduurilor nu metoda secure, cum bat moneda acum.
      ca in fond, ce avem nevoie de economie, lasati-o sa moara. gasim noi finantatori..

  15. Majoritatea efectelor negative sunt doar in mintea unor oameni care conduc din umbra ONG-uri ecologiste, insa ei nu realizeaza ca aspectul social al proiectului trebuie sa primeze in aceste situatii delicate pentru intreaga economie.

  16. Efectele pozitive care se pot vedea in urma unui astfel de eveniment in Romania :un management performant ,o evaluare stricta a riscurilor, stabilirea modurilor de prevenire a dezastrelor si stabilirea unor standarde de implementare foarte stricte

  17. Pingback: Dezastrul ecologic din Ungaria: Primele imagini din satelit » Think Outside The Box

  18. Pingback: Doi indivizi impotriva sistemului: Yes Men ataca din nou » Think Outside The Box

Reply To Carmencita Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger