Ce e în spatele referendumurilor pe tema gazelor de șist

În continuarea sesiunilor de informare privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului, Asociaţia Vira a desfășurat în zilele de 24 și 25 noiembrie o nouă campanie de informare la nivelul unor comunităţi vizate direct de proiectele de explorare/exploatare. Dacă sesiunile anterioare s-au desfășurat în comunităţi din judeţul Vaslui, ultima a avut loc în judeţul Constanţa. Astfel, pe parcursul celor două zile am distribuit pliante si am purtat discuţii cu locuitorii din Costinești (unde am fost ajutaţi de doamna Mariana Ciocârlan) și Limanu.

 

de Andrei Crăciun și Bogdan Pălici, Asociația Vira

Motivaţia derulării acestei acţiuni este legată de organizarea de referendumuri (în Mangalia, Costinești, Limanu) prin care populaţia să-și exprime poziţia cu privire la exploatarea gazelor de șist, în condiţiile în care locuitorii nu sunt suficient de informaţi nici în ceea ce priveşte existenţa referendumului, nici în ceea ce priveste complexitatea temei abordate.

Pe baza experienţei din Costinești și Limanu, remarcăm faptul că, deși o parte din populaţie a auzit de subiectul „gazelor de șist”, aproape nimeni nu are cunoștinţă de organizarea referendumului în data de 9 decembrie 2012, odată cu scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Singurele canale de promovare ale referendumului întâlnite au fost: 8 postere în satul 2 Mai (afișate pe o clădire abandonată și un panou electoral din centrul localităţii) și, în Costinești, o mașină de campanie ce alterna mesaje sonore de promovare a candidaţilor USL cu „Veniţi la referendum să spuneţi un NU hotărât gazelor de șist”.

Faptul că oamenii nu stiu de referendum nu este surprinzător, dat fiind modul în care subiectul gazelor de șist este abordat la nivel local. Hotărârile nr.76 și nr.26 ale C.L. Limanu (disponibile pe site-ul primăriei, secţiunea Informaţii Utile/Alegeri) sunt exemplificatoare. Astfel, în satul Limanu (centrul comunei, având populaţia cea mai mare) se stabilesc două locuri speciale de afișaj (sediul Primăriei și staţia de autobuz de la școală), în 2 Mai trei locuri, iar în Vama Veche și Hagieni câte un loc. În total sunt șapte locuri de afișaj pentru 6120 de locuitori (conform recensământului din 2011). De asemenea, în structura cheltuielilor aferente organizării referendumului local, nu este prevăzută nicio categorie de cheltuieli dedicate informării cetăţenilor (cu privire la subiectul supus consultării) sau promovării referendumului.

 

 

Chiar dacă Biroul Electoral Central a decis că pentru aceste referendumuri nu se poate folosi infrastructura destinată alegerilor parlamentare (costurile de organizare sunt suportate în totalitate la nivel local, deci nu poate fi vorba de o reducere a acestora prin suprapunerea celor două scrutinuri), a fost aleasă data de 9 decembrie ca zi de consultare a populaţiei în privinţa gazelor de șist.

Spre deosebire de referendumul dedicat mineritului din judeţul Alba, motivaţia organizării celor din Dobrogea rămâne neclară. Câteva ipoteze de lucru, născute din discuţiile cu oamenii întâlniţi în acest weekend:

1. Politicienii mizează pe o participare restrânsă (neatingerea pragului de 50%+1) pentru a motiva deciziile viitoare prin faptul că populaţia nu a fost interesată de subiect;
2. Politicienii folosesc referendumul ca motor electoral, știind ca este un subiect sensibil care poate mișca electoratul (eventuala exploatare nu va începe în următorii ani, existând astfel suficient timp pentru ca afirmaţiile de acum să fie uitate);
3. Politicienii chiar sunt bine intentionaţi (ipoteză pur teoretică);

În final, sperăm că vor mai exista iniţiative de informare a populaţiei din localităţile respective în scurtul timp rămas până pe 9 decembrie. Foarte mulţi cetăţeni nu cunosc încă detaliile acestui subiect. Oamenii sunt conştienţi de existenţa unui pericol, dar nu cunosc în detaliu implicaţiile. Considerăm, de asemenea, că este important ca desfășurarea acestui referendum să fie urmărită de observatori apolitici.