În toată lumea există cel puţin 27 de milioane de oameni forţaţi să lucreze pentru a-şi plăti datoriile, practică numită bonded labour sau debt labour, ne informează Slavery Footprint, un nou site şi o nouă aplicaţie de mobil care măsoară aportul muncii forţate în menţinerea stilului nostru de viaţă la cote înalte. Aplicaţia conţine o grămadă de informaţii legate de această formă modernă de sclavie, precum şi un chestionar care ne permite să aflăm câţi sclavi avem în subordine – eu, de exemplu, sunt jupân pe o plantaţie cu 19 pălmaşi. E mult, e puţin, e normal?
Dezvoltat de campania anti-sclavie Call + Response şi finanţat de Biroul pentru Monitorizarea şi Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al SUA, din câte aflăm de aici, site-ul încearcă să demonstreze că munca forţată este echivalentul sclaviei moderne. Chestionarul care numără sclavii moderni pe care îi avem în subordine are 11 secţiuni, unde suntem întrebaţi unde locuim, ce vârstă avem, câţi copii am adus pe lume, ce mâncăm în mod obişnuit şi cu ce regularitate, dacă suntem gadget freaks sau oameni normali cu televizor, laptop, computer, mp3 player, telefon mobil etc., cum ne este compartimentată casa, dacă avem maşină, câte bluze şi pantofi din piele ne căptuşesc şifonierul ş.a.m.d. Chestionarul se mulează pe stilul de viaţă american, dar ne descurăm şi noi.
Eu mănânc foarte prost, mai nimic în afară de carne, cartofi şi ouă, aşa că am obţinut un punctaj bun la acest capitol, însă am recuperat la capitolele produse de baie, bluze, gadgeturi, locuinţă şi maşină. Rezultatul: 19 sclavi, puţin sub media de 23 existentă în momentul acesta pe Slavery Footprint. Rezultatul este însoţit de o hartă cu puncte-cheie al muncii forţate puse în slujba confortului nostru şi cu informaţii deloc îmbucurătoare: “Peste 25.000 de bărbaţi şi băieţi brazilieni sunt robi la ferme de vite, la tăiat lemne, la minerit, pe plantaţii de trestie de zahăr sau la ferme mari care produc porumb, bumbac, soia sau mangal”, în timp ce “milioane de oameni din castele inferioare ale Indiei fac pe sclavii la cuptoare de cărămidă, în fabrici de orez sau în broderii, alte sute de mii fiind traficaţi în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa pentru a munci ca servitori domestici şi ca muncitori necalificaţi” etc.
Voi câţi sclavi aveţi?