14% dintre români au făcut voluntariat în ultimul an, conform Studiului naţional „Responsabilitatea socială individuală în România”, realizat de Centrul de Marketing şi Prognoza Socială, la solicitarea Asociaţiei React. Principalele motive pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34%), informaţiile limitate privind oportunităţile de voluntariat (34%) şi dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16%).
Cel mai căutate domenii de voluntariat sunt serviciile sociale (25%), protecţia mediului (18%), educaţie (13%) şi sănătate (11%). Doar 7% dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale.
Voluntarul roman este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40%) şi dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15%).
Pentru a-i determina să facă voluntariat, 58% dintre respondenţi consideră că nu este esenţială formă de organizare sau caracterul economic al organizaţiei, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuşi să facă voluntariat într-o companie, dacă acestea ar dona peste 20% din profit în scopuri caritabile.
44% dintre respondenţi au auzit de economia socială, întreprindere socială sau antreprenor social. Cu toate acestea, 35% din populaţie nu găseşte echivalentul acestor concepte, iar 23% dintre respondenţi identifică economia socială cu companiile mici şi mijlocii şi 18% cu ONG-urile.
Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62%), casele de ajutor reciproc (61%) şi cooperativele de credit (55%). 50% dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24% cu producţia sau comercializarea produselor alimentare şi 22% cu sănătatea.
Studiul poate fi consultat integral mai jos:
[gview file=”https://www.totb.ro/wp-content/uploads/2013/12/Responsabilitatea-sociala-individuala-in-Romania.pdf”]
Studiul „Responsabilitatea socială individuală în România” a fost realizat în perioada 1.08.2013 – 18.10.2013 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4%, la un nivel de încredere de 95%. Acesta a vizat măsurarea gradului de implicare socială a membrilor comunităţii urmărind atât profilul voluntarului din România şi felul în care este perceput voluntariatul cât şi gradul de cunoaştere al economiei sociale.
Pentru fiecare parte a studiului, Centrul de Marketing şi Prognoză Socială deţine date de profunzime care, în anumite condiţii, pot fi puse la dispoziţia celor care sunt interesaţi.
Puteți citi:
Ce înveți când îți lași jobul sau școala și faci voluntariat în Iordania
“Eu pot schimba lumea altfel: schimbându-mă pe mine”
Membrii unui club social din Japonia curăță toaletele publice pentru a-și curăța sufletul