Câteva fapte surprinzătoare despre corpul uman

1

Cele mai multe dintre descoperirile oamenilor de știință din toate domeniile au legătură cu organismul uman. Iată câteva dintre ele:

Apendicele are numai reclamă negativă. E tratat ca o parte a corpului care și-a pierdut funcția acum milioane de ani. Tot ce face e că se infectează câteodată și cauzează apendicită. Recent, s-a descoperit, însă, că apendicele este foarte folositor bacteriei care ajută la funcționarea sistemului digestiv. Așa că, mai mult respect pentru apendice.

Totul e compus din molecule. Acestea variază ca dimensiuni de la simple perechi de atomi, ca molecula de oxigen, până la structuri organice complexe. Cea mai mare moleculă din natură se află în organismul uman și este cromozomul 1. O celulă umană normală are 23 de perechi de cromozomi în nucleu, iar fiecare o singură moleculă de ADN. Cromozomul 1 este cel mai mare, conținând aproximativ 10 miliarde de atomi, care adună informația codificată în moleculă.

Putem să ne facem o idee despre cât de mic este un atom din corpul uman numai uitându-ne la numărul acestora. Un adult este alcătuit din 7.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de atomi.

Pare greu de crezut, dar avem aproximativ același număr de fire de păr ca și un cimpanzeu. Doar că firele noastre sunt inutile. Nu e sigur de ce ne-am pierdut blana protectivă de-a lungul timpului. Poate că asta i-a ajutat pe oamenii timpurii să transpire mai ușor sau le-a făcut viața paraziților mai grea.

“Pielea de găină” este o reminiscență a strămoșilor noștri și este provocată de încordarea mușchilor mici de la baza firelor de păr. Pentru predecesorii noștri, care aveau tot corpul acoperit de păr, era un lucru util întrucât intra mai mult aer când se făceau firele măciucă, dar pentru noi e doar un fenomen care ne face pielea să arate ciudat.

Dacă ar fi să credem filmele SF, ni s-ar întâmpla lucruri groaznice dacă am fi aruncați dintr-o navă spațială fără costum. Dar, în mare parte, e ficțiune. Ar exista un disconfort întrucât aerul din corp s-ar expanda, dar nu am exploda așa cum vrea Hollywood-ul să credem. Deși lichidele fierb în vid, sângele este ținut sub presiune de sistemul circulator și n-ar avea probleme. Și deși în spațiu e foarte frig, nu am pierde căldură mult mai repede. Practic, ce ne-ar omorî în spațiu este lipsa aerului. Supraviețuirea în spațiu este estimată la 1-2 minute.

Atomii care compun corpul uman sunt, în mare parte, spațiu gol, astfel că, deși sunt așa mulți atomi în corp, dacă n-ar fi spațiul, corpul s-ar comprima. Nucleul atomului este mult mai mic decât întreaga structură a atomului încât poate fi comparat cu o muscă într-o catedrală. Dacă ne-am pierde tot spațiul gol din atomi, corpul uman ar încăpea într-un cub cu latura mai mică decât a 500-a parte dintr-un centimetru.

Care e vârsta noastră adevărată? Ca și în cazul păsărilor, viața noastră a început cu un ou. Bine, e o mare diferență între oul de pasăre și cel uman, diferență care are și un efect surprinzător asupra vârstei. Oul uman este mic, format dintr-o singură celulă și are un diametru și 0,2 mm. Oul se formează în mamă, dar lucrul surprinzător este că se formează când mama este un embrion. Formarea oului și a jumătate din ADN-ul unei persoane poate fi considerat primul moment al existenței. Și a avut loc înainte de nașterea mamei. Deci dacă mama ta avea 30 de ani când te-a născut, când ai împlinit 18 ani, aveai, de fapt, 48 de ani.

În ciuda a ce ni se spune, noi avem mai mult de cinci simțuri. Iată un exemplu: pune mâna la câțiva centimetri de un fier de călcat încins. Niciunul dintre cele cinci simțuri nu îți spune că fierul te va arde, dar poți simți de la distanță că fierul e fierbinte și nu trebuie să-l atingi. Asta ae întâmplă datorită senzorilor de căldură din corp. La fel putem detecta durerea sau putem să ne dăm seama dacă suntem cu capul în jos.

Sursa: The Guardian

Foto: Flickr / Dr John2005


Un comentariu

  1. „A crede că lumea reprezintă creația lui Dumnezeu nu reprezintă credulitate. Credulitate reprezintă, mai degrabă, credința că ochiul uman, structura unei insecte sau frumusețea unei primăvara reprezintă produse ale hazardului. A pierde din vedere un lucru atât de evident nu constituie o dovadă de inteligență. Este chiar un semn al minții tulburate atunci când cineva își pune întrebare „Există Dumnezeu”. Ba chiar am putea spune că această este întrebarea pe care și-o pune un nebun, un om care nu are capacitatea ca, într-un mod simplu, clar, liniștit, să perceapă lucrurile așa cum sunt. Aceasta este forma specifică de nebunie care afectează lumea modernă.
    Nebunia noastră, aroganța noastră, lipsa noastră de respect, sau, pe scurt, păcătoșenia noastră reprezintă cauza eșecului nostru de a-L percepe pe Creator în creația Sa.” (Emil Brunner)

Leave A Reply