Cât ne mai mint reclamele?

10

Suntem obișnuiți deja ca industria reclamelor să nu aibă limite. Nu ne surprinde mai nimic din ce auzim la TV sau citim în presă, chiar dacă știm că ce ni se prezintă nu are nici o legătură cu realitatea. Ne-am obișnuit ca reclamele să ne mintă și știm că cei care fac spoturile nu se ghidează după o legislație strictă, principii sau etică, ci doare trebuie să fie atenți ca sloganurile lor să nu cadă în ridicol.

de Magor Csibi

Probabil că termenul 100% nu există nicăieri în lume decât pe inscripțiile ambalajelor și în reclame. Un suc care are scris 100% natural pe ambalaj poate să aibă zeci de ingrediente pe etichetă. Dar tot e 100%. Reclamele au inventat termenul de 100% exotic, deși nu cred că ar putea să definească cineva ce înseamnă acest termen, și tot ele ne spun că o ciocolată pentru copii conține calciu pentru oase, deși adevărul ne arată exact opusul.

Industria reclamelor s-a obișnuit că poate spune orice, pentru că nici autoritățile și nici consumatorii nu se sesizează. Numai așa se poate ca o băutură răcoritoare extrem de nesănătoasă să se asocieze cu sentimentul de bucurie, dar și cu Crăciunul, sau ca un producător de cereale expandate și îndulcite să ne spună că o să slăbim de pe urma acestui produs și doar așa poate pasta de dinți pătrunde în dinții noștri pentru a le întări smalțul. Mai contează că noi știm că băuturile carbogazoase cu mult zahăr cauzează mai degrabă dureri de stomac decât fericire? Contează dacă știm că fizic nu este posibil să slăbești de la cereale cu zahăr sau că știm că pasta de dinți nu pătrunde decât poate în cariile noastre?

Nu. Nu contează nimic. Că reclama poate să ne vândă orice realitate, poate să ne spună orice și poate să susțină orice teorie absurdă cu un tabel sau demonstrație pseudo-ștințiifică, covingându-i în acest fel pe cei mai creduli din societate.

În ultima vreme, limita acestei industrii era doar simțul ridicolului. Nu a interesat pe nimeni că produsul la care se face reclamă neadevărată intră în emisiunile pentru copii și învăță generația nouă cu obiceiuri proaste și nesănătoase. Nu, că jobul e job, iar etica n-are ce căuta în această meserie. Nici legislația nu este prea strictă și nici autoritățile nu sunt prea vigilente, dovadă fiind toate minciunile pe care le vedem și le identificăm zilnic pe ecranul televizorului, navigând pe net sau citind presa.

Până acum, singura limită a acestei industrii a fost doar simțul ridicolului. Adică e OK ca să minți, însă trebuie să fii atent ca minciuna ta să fie la limita credibilității. Nu e o problemă că mulți dintre cei care vizionează sau ascultă reclama se prind că probabil nu este adevărat ceea ce se afirmă, contează doar ca omul să nu se simtă revoltat sau amuzat de mărimea minciunii.

Ei au învățat să ne mintă, iar noi am învățat să nu credem nimic.

Totul mergea ca pe roate. Industria înregistra succes după succes în bătăliile legislative, atât la nivelul UE, cât și în statele membre, ca să nu mai vorbim de SUA, industria adopta și accepta diverse declarații de intenție și coduri voluntare, însă în realitate nimic nu se schimba.

Prima schimbare a apărut însă în aprilie 2010. Cel mai mare producător de iaurturi de pe glob, Danone, a anunțat că își retrage cererea depusă la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) prin care încerca să obțină recunoașterea efectelor benefice ale produselor Activia și Actimel. Evident că decizia a fost argumentată de companie prin lipsa de transparență în aplicarea regulamentelor europene, însă multe semne de întrebare au rămas după acest anunț.

În februarie, EFSA a respins afirmațiile Danone privind ingredinetul Immunofortis din anumite produse destinate copiilor, care trebuia să contribuie la un mai bun sistem imunitar al acestora, declarând: “Dovezile furnizate sunt insuficiente pentru a stabili o legătura cauza-efect între consumul de Immunofortis și un răspuns imunitar pozitiv”.

Afirmațiile companiei sunt puse sub semnul întrebării cu atât mai mult cu cât ei a început campanii publicitare în mai multe țări cu efectele benefice ale produselor mai sus amintite în lipsa unui verdict EFSA, iar autoritățile din Marea Britanie au și făcut plângeri în acest sens. O altă întrebare interesantă la care nu există nici un răspuns clar este de ce o companie ar retrage un dosar atât de important cu mai puțin de trei luni înainte de a primi evaluarea și răspunsul oficial. În urma acestor evenimente, compania a modificat  reclamele în mai multe țări membre UE, printre care și în țara de origine a companiei, Franța.

Însă adevărata bombă în acest caz a apărut din SUA, unde Comisia Federală pentru Comerţ a anunţat că celebra companie este vinovată de reclame “exagerate” şi a obligat-o să elimine de pe iaurturi şi din reclame orice referire la beneficiile pentru sănătatea cumpărătorilor. Compania a fost amendată cu 21 de milioane de dolari într-un  caz în care au fost implicaţi 39 de procurori generali americani.

De ce tocmai Danone este compania care a avut de suferit pe amândouă continente, nu se știe încă. Produse similare, companii similare și reclame similare sunt cu sutele. Cert este că s-a făcut un prim pas în direcția regularizării mai stricte a industriei reclamelor. Interesant de văzut va fi dacă această decizie va râmâne unică sau vor începe să apară și altele. Dacă sunt amendate un singur produs sau o singură reclamă, nu putem vorbi decât de praf în ochi, adică de o acțiune de a cosmetiza atât imaginea administrațiilor, cât și pe cea a companiilor. Dacă urmează și alte companii, poate că trendul se va schimba. Până la urmă, toată lumea știe că nu există nimic 100%, că zahărul nu slăbește și că natural ar trebui să aibă legătură cu natura.

Voi ce credeți? Cât ne mai mint reclamele?

Citiți și:

Crăciunul: Sărbătoarea fără fantezie

Se strică sau nu produsele de tip fast food?

Politica și corupția par să fie benefice pentru societate

Foto: Flickr – vauvau

Cât ne mai mint reclamele?

Suntem obișnuiți deja să ca industria reclamelor să nu aibă limite. Nu ne surprinde mai nimic ce auzim la TV sau citim în presă, chiar dacă știm că ele n-au nici o legătură cu realitatea. Ne-am obișnuit ca reclamele să ne mintă, iar cei care fac spoturile nu se ghidează după o legislație strictă, principii sau etică, trebuie doar să fie atenți ca sloganurile lor să nucadă în ridicol.

Probabil termenul 100% nu există nicăieri în lume decât pe inscripțiile ambalajelor și în reclame. Un suc care are scris 100% natural pe ambalaj poate să aibă zeci de ingrediente pe eticheta. Dar tot e 100%. Reclamele au inventat termenul de 100% exotic, deși nu cred că ar putea să definească cineva ce înseamnă acest termen, tot ele ne spun că o ciocolată pentru copii conține calciu pentru oase, deși adevărul este destul ne arată exact opusul.

Industria reclamelor s-a obișnuit că poate să spună orice, pentru că nici autoritățile și nici consumatorii nu se sesizează. Numai așa se poate ca o băutură răcoritoare extrem de nesănătoasă să poată să se asocieze cu sentimentul de bucurie, dar și cu crăciunul, ca un producător de cereale expandate și îndulcite să ne spună că o să slăbim de la acest produ sau doar așa poate pasta de dinți pătrunde în dinții noștri ca să întărească smalțul acestora. Mai contează că noi știm că băuturile carbogazoase cu mult zahăr mai degrabă cauzează dureri de stomac decât fericire? Contează dacă știm că fizic nu este posinil să slăbești de la ceceale cu zahăr sau că știm că paste de dinți nu pătrunde decât poate în cariile noastre?

Nu. Nu contează nimic. Că reclama poate să ne vindă orice realitate, poate să ne spună orice și poate să susțină orice teorie absurdă cu un tabel sau demonstrație pseudo-ștințiifică, covingând în acest fel pe cei mai creduli din societate.

În ultima vreme limita acestei industrii era doar simțul ridicolului. Nu a interesat pe nimeni că produsul la care se face reclamă neadevărată intră în emisiunile pentru copii învățând generația nouă cu obiceiuri proaste și nesănătoase. Nu, că jobul e job, iar etica n-are ce căuta în această meserie. Nici legislația nu este prea strictă și nici autoritățile nu sunt prea vigilente, dovadă toate minciunile pe care le vedem și le identificăm zilnic pe ecranul televiziunilor, navigând pe net sau citind presa.

Singura limită a acestei industrii până acum a fost doar simțul ridicolului. Adică e ok ca să minți, însă trebuie să fii atent ca minciuna ta să fie la limita credibilității. Nu e o problemă ca mulți dintre cei care vizionează sau ascultă reclama se prind că probabil nu este adevărat ceea ce se afirma, contează doar ca omul să nu simtă revoltat sau amuzat de mărimea minciunii.

Ei au învățat să ne mintă, iar noi am învățat să nu credem nimic.

Totul mergea ca pe roate. Industria înregistra succes după succes la bătăliile legislative atât la nivelul UE, cât și în statele membre, ca să nu mai vorbim de SUA, industria adopta și accepta diverse declarații de intenție și coduri voluntare, însă în realitate nimic nu se schimba.

Prima schimbare însă a apărut în aprilie 2010. Cel mai mare producător de iaurturi de pe glob, Danone, a anunțat că își retrage cererea depusă la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) prin care încerca să obțină recunoașterea efectelor benefice a produselor Activia și Actimel. Evident că decizia a fost argumentată de companie de lipsa de transparență în aplicarea regulamentelor europene, însă multe semne de întrebare au rămas după acest anunț.

În februarie EFSA a respins afirmațiile Danone privind ingredinetul Immunofortis în anumite produse destinate copiilor, care trebuia să contribuie la un mai bun sistem imunitar al acestora declarând:

“Dovezile furnizate sunt insuficiente pentru a stabili o legătura cauza-efect între consumul de Immunofortis și un răspuns imunitar pozitiv”.

Afirmațiile companiei sunt puse sub semnul întrebării cu atât mai mult, cât ei au început campaniile publicitare în mai multe țări cu efectele benefice ale produselor mai sus amintite, fără ca să aibă verdictul EFSA, iar autoritățile din Marea Britanie au și făcut plângeri în acest sens. O altă întrebare interesantă la care nu există nici un răspuns clar este de ce o companie ar retrage un dosar atât de important cu mai puțin de trei luni înainte de a primi evaluarea și răspunsul oficial.

Compania a modificat în urma acestor evenimente reclamele în mai multe țări UE, printre care și în țara de origine a companiei, Franța.

Însă adevărata bombă în acest caz a apărut din SUA, unde Comisia Federală pentru Comerţ a anunţat că celebra companie este vinovată de reclame “exagerate” şi a obligat-o să elimine de pe iaurturi şi din reclame orice referire la beneficiile pentru sănătatea cumpărătorilor. Compania a fost amendată cu 21 de milioane de dolari într-un caz în care au fost implicaţi 39 de procurori generali americani.

De ce tocmai Danone este compania, care a avut de suferit pe amândouă continente nu se știe încă. Produse similare, companii similare și reclame similare sunt cu sutele. Cert este că s-a făcut un prim pas în direcția regularizării mai stricte a industriei reclamelor.

Interesant de văzut va fi, dacă această decizie râmâne unică, sau altele vor continua să apară. Că dacă doar o reclamă sau un produs este amendat nu putem vorbi decât de praf în ochi, adică de o acțiune de a cosmetiza atât imaginea administrațiilor, dar și a companiilor. Dacă alte companii urmează, poate trendul se va schimba. Că până la urmă toată lumea știe că nu există nimic 100%, zahărul nu slăbește și natural ar trebui să aibă legătură cu natura.

Voi ce credeți? Cât ne mai mint reclamele?

Tags:



10 comentarii

  1. Super articolul si sincer eu cred ca e un inceput, vor urma si alte companii, care vor plati pt. “indemnurile” lor fara bun simt!

  2. Ne mint reclamele, ne mint mult, dar e suficient sa vezi/auzi/citesti o reclama pentru ca acel produs sa aiba o sansa mult mai mare de a fi cumparat decat un produs fara reclama.
    Mai sunt si reclame superbe din punct de vedere al realizarii si/sau ideii care pot sa aiba sau nu ceva de-a face cu produsul in sine, dar asta este deja alta poveste.
    Sper sa mai fie multe alte companii puse in situatia lui Danone, dar cred ca va mai trece mult timp pana vom avea doar reclame “adevarate”, daca vom avea vreodata.
    Si cati dintre noi ne uitam la ingredientele fiecarui produs produs pe care il cumparam, cati realizam efectele acestor ingrediente? In mod normal exista institutii care ar trebui sa se ocupe de treaba asta….

  3. E un dezechilibru daunator publicului consumator ,
    intre multimea si agresivitatea reclamelor
    si informatiile corecte despre compozitia produselor
    si efectelele lor asupra sanatatii.
    Zeci de organisme si agentii, platite din taxele si impozitele noastre,
    nu fac nimic.
    Cine se mai ocupa de interesele consumatorului?

  4. Nimic nu ma revolta mai tare decat reclamele la margarina. In special cele in care se incearca, in mod nereusit, sa convinga consumatorul ca margarina e chiar sanatoasa si ca toate campaniile impotriva ei sunt nefondate.

    In disperarea lor si spre disperarea mea (a noastra de fapt) s-au gandit sa asocieze plasticul infect cu acizii grasi nesaturati Omega. Aici deja nu mai este vorba de minciuna ci de a jigni minima inteligenta a consumatorului.

    • irina, consumatorul se numeste a fi inteligent doar daca stie ca metodele de fabricare se schimba, datorita progreselor stiintei. daca margarina din copilaria mea (anii 70-80) era, intr-adevar, o tampenie, nu un aliment, nu inseamna ca a ramas la fel si 30-40 de ani mai tarziu. ignoranta naste prosti si legende proaste.

  5. Daca maninci carne, lapte, branza si unt facut la tara, mananci fructe si salate atunci esti sigur ca mananci cel putin 95% natural. Trebuie sa fii de-a dreptul CRETIN sa crezi ca produsele de alta natura care se obtin prin diferite metode de fabricare, sunt 100% naturale. Faptul ca nu sunt naturale nu inseamna neaparat ca sunt toxice, dar nici pe de parte foarte sanatoase. Ideea e ca organismul uman se adapteaza, limitat bineinteles. P.S. Sunt bolnavi de cancer pulmonar care nu au fumat o tigara si nici nu au trait intr-un mediu poluat, deci…

  6. fals, stii ce inseamna aliment? Sau ne aburesti incercand sa pari istet cand folosesti cuvinte “alese”? El ne vorbeste despre alimente si ignoranta, in aceeasi fraza cu margarina. Ce au bagat nou in margarina in astia 30-40 de ani prietene neignorant? Cica ignoranta naste prosti; ei, uite unul, zic eu. Dar poate ma insel si tu esti de fapt interesat in problema de fata?

  7. Fals, nu suntem in basmele cu “Cenusareasa” care se transforma in printesa. Indiferent ce se schimba in procesul de fabricatie al margarinei, ea va ramane ce a fost de cand a aparut: ceva total nesanatos. Sa stii ca si la parizer poate s-a schimbat procesul de fabricatie, sau chiar si la branza topita. Asta le face mai sanatoase?

    Revenind la margarina, chiar daca acei Omega 3, 6, 9 ar fi adaugati si ar fi si autentici, efectul lor benefic cred ca este instant anulat de restul continutului produsului…

    Ce pot sa zic…pofta buna la margarina:)

  8. Pingback: Copilul consumă reclama sau reclama copilul? Despre marketingul penrtu copii » Think Outside the Box

Leave A Reply