Unele voci susţin că mersul pe bicicletă sau pe jos s-ar putea să nu fie într-atât de eco friendly pe cât se spune, şi asta pentru că organismul arde mai multe calorii în timpul acestor activităţi decât în timpul şofatului. Brian Palmer, de la revista Slate, a încercat să afle amprenta de carbon a mersului pe două roţi, începând cu procesul de fabricare.
E greu de spus cât de multe gaze de seră implică fabricarea unei biciclete – nici unul dintre marii producători velo nu au oferit date privind consumul lor energetic. Cu toate acestea, există două analize independente, valabile pentru o bicicletă a cărei producţie costă 265 de dolari: o absolventă a institutului MIT, Shreya Dave, a estimat recent că fabricarea unei biciclete ar rezulta în emisii de aproximativ 240 de kilograme de gaze cu efect de seră; iar un cercetător asociat al publicaţiei Grist a calculat o amprentă de carbon de o tonă pentru fiecare 1.000 de dolari de costuri de producţie. În ceea ce priveşte duşmănia bicicletei cu mediul din cauza caloriilor arse, Pacific Institue a arătat că beneficiile biciclitului sau ale mersului pe jos faţă de mediu nu ar putea fi deturnate decât de o dietă constând numai în carne de vită.
Trecând la comparaţia maşină vs. bicicletă, Shreya Dave a observat că amprenta de carbon a unei berline este de zece de ori mai mare decât a unei biciclete calculat pe kilometru, în condiţiile în care ambele supravieţuiesc 15 ani, iar bicicleta este condusă preţ de 3.000 de kilometri pe an. Mare parte din această diferenţă se datorează arderii combustibilului, dar şi faptului că bicicletele necesită mai puţină infrastructură. Chiar dacă toate bicicletele ar circula pe pistele ce le sunt destinate, şi nu pe şosea, Dave a calculat că turnarea, pavarea şi administrarea drumurilor în numele maşinilor emite o canitate de gaze cu efect de seră de aproape patru ori mai mare decât operaţiunile de gestionare a pistelor de biciclete. Plus că vehiculele pe două roţi avariază drumurile într-o mai mică măsură decât maşinile. O bicicletă cântăreşte, în medie, în jur de 13 kilograme, ceea ce înseamnă mai puţin de 1% din greutatea unei Toyota Prius şi mai puţin de 0,4% din greutatea unui Hummer H2.
Mai departe, o bicicletă necesită întreţinere, însă înlcouirea plăcuţelor de frână şi ajustarea cablurilor generează o şeisprezecime din emisiile de carbon pentru care sunt responsabile schimbarea uleiului de motor, rotaţia anvelopelor şi aliniamentul roţilor în cazul unei maşini. În ceea ce priveşte autobuzele, unul încărcat cu călători la ore de vârf generează emisii de carbon de doar 2,6 ori mai mari decât o bicicletă, în timp ce în afara orelor de vârf, autobuzele înregistrează o amprentă de carbon de 20 de ori mai mare decât o bicicletă (din cauza introducerii de autobuze noi pe anumite rute). Totodată, combustibilul ars de un metrou generează emisii pe kilometru de patru ori mai mari decât cele generate de o bicicletă – asta dacă nu se ia în calcul energia necesară pentru construcţia şi întreţinerea unei linii de metrou.
V-a convins analiza? 🙂
Sursa: Slate
Foto: Flickr/dincsi
Bike sharing-ul salvează vieţi şi reduce emisiile de carbon
5 comentarii
cata lume care nu se da nicodata jos din masina mananca ce si CAT trebuie, asa incat sa recupereze din emisii prin nevoia mai mica de mancare?
cata lume conduce masina agresiv, consumand cu pana la 20% mai mult?
cata lume foloseste aer conditionat in masina?
cate masini ocupa loc in oras cat ar putea ocupa 2 copaci, care ar absorbi carbon?
cum ar arata un oras fara autoturisme personale, unde toata lumea foloseste bicicleta sau transport in comun? cum ar fi aerul?
pe bicicleta privesti oamenii in ochi si ai timp sa-i saluti, ai timp de zambete. in masina, daca nu esti crispat din cauza traficului tot esti nevoit sa fii super atent la drum si pierzi toata frumusetea traseului.
cate animale salbatice mor calcate de masini si cate calcate ed biciclete?
nu cred ca aceste comparatii isi au macar rostul!
si de fapt, unde este statistica referitoare la gazul de sera consumat pentru un om bolnav ca sa-l recuperezi pentru societate, randamentul lui la locul de munca, comparativ cu un om sanatos; si un studiu referitor la rata de imbolnavire pentru biciclisti comparativ cu soferi, bolile lor etc
Cat de prost e documentat acest post, domnul viseaza ca o bicicleta are in medie 13 kg, o bicicleta normala cum au compatriotii nostrii , si care este cumparata din carefour sau alte supermarketuri are intre 16-20 kg, una de oras normala – 14-15 kg (m-am uitat pe ceva site-uri ca nu stiam), una de downhill cum am si eu are in jur de 20 kg, pe cand bicicletele bunicele , cum sunt si cele Cube pe care pedaleaza amicii dumneavoastra din articolul anterior (cel putin eu l-am citit inaintea acestuia), si care sar usor de 1000 $ au in jur de 13 kg, …bineinteles existand si cativa mai norocosi intre noi care isi permit o bicicleta de carbon , sau cu piese super performante , astfel incat bicicleta sa scada simtitor sub 13 kg….deci faceti media …si sa vedem cum va da 13 kg…..si in orice caz nimeni nu e atat de prost incat sa sustina ca o bicicleta este mai poluanta decat o masina …nici macar CEO de la marile companii producatoare de masini…
Eco-friendly inseamna bicicleta versus mersul pe jos, nu versus masina , comparatia este inutila la fel cum ai spune ca o flatulatie nu miroase urat doar pentru ca stai langa un morman imens de gunoi care ii astupa mirosul.
PS: am bicicleta si o folosesc cu placere, nu am masina, deci nu am de ce sa iau apararea masinilor…doar ca articolul e facut la repezeala si slabut rau….keeep it up guys …inform us well..not poor!
Nu este corect sa compari greutatea unei biciclete cu greutatea unei masini – corect ar fi sa compari greutatea unei biciclete plus biciclistul din dotare cu greutatea unei masini (aproximativ 100 kg in loc de 13 pentru bicicleta, si aproximativ 1100-1500kg pentru o masina – in functie de incarcare).
Pingback: VIDEO. Uluitoarele piste de biciclete din Bogota