Care e problema cu anticonsumerismul?

10

Boje_Arndt_Kiesiel_1Cred că a risipi, a acumula mai mult decât ai nevoie,  a consuma în exces sunt fapte pedepsite de mai  toate civilizaţile şi aşezate dogmatic printre primele valori pe care copiii le învaţă încă din primii ani de viaţă. Sau cel puţin aşa am fost noi învăţaţi, pe vremea când bunurile sau produsele nu se obţineau aşa uşor ca astăzi.

 

de Ionuț Ruscea

 

Consumerismul este consecinţa unui model economic  care se bazează pe producţie şi mai puţin pe nevoi. Este un sistem care, atunci când a suprasaturat piaţa, s-a hotărât să producă şi mai mult. A reuşit să convertească dorinţele în nevoi,  a schimbat poziţii sociale, a răsturnat sisteme de valori, a mistificat la maxim cumpăratul de produse. Ni se induce ideea că nu cumpărăm o sticlă de apă, ci prospeţimea aerului de munte, că nu cumpărăm nişte haine, ci o atitudine, nu cumpărăm o maşină, ci un loc printre cei sus puşi, o poziţie socială. Oamenii sunt doar  consumatori  şi catalogaţi prin prisma modului şi cantităţii de consum, masele de oameni sunt target-uri, ţările se măsoară în putere de cumpărare sau consum. Toate aceste modele au mers foarte bine zeci de ani şi au cuprins întreaga lume şi indiferent de particularităţi, economia de consum a sufocat orice altă ideologie politică, sau model de trai. Globalizarea este tot o consecinţă a consumerismului. Ni se spune că avem nevoie de produse din mai multe părţi ale lumii. Că aşa este civilizat, ca tot omul să mănânce un cotlet de vită din Chile, un burger de la Mc Donald’s sau să bea o coca-cola şi abia apoi ne putem numi civilizaţi. Civilizaţia nu mai pare a avea legătură cu moralitatea, cu  educaţia, cu ştiinţa, ci cu bunurile pe care le consumăm. Ce oraş e ăla care nu are un McDonald’s?

Şi pentru că Pământul reprezintă un sistem închis, însemnă că dacă iei dintr-o parte, undeva se împuţinează.  Aşa s-a ajuns ca 20% din oameni să consume 70% din resursele planetei şi să deţină 80% din acestea. Şi când zic de 20% nu vorbesc de cei de pe Wallstreet, ci de noi, vesticii, consumatorii de bază.

Anticonsumerismul a apărut ca reacţie la acest sistem economic, deloc performant pe termen lung. Ei spun că ar trebui să facem diferenţa între dorinţe şi nevoi, să privim pragmatic produsele, să căutam fericirea şi bunăstarea în altă parte. În mod ideal să cumpărăm cât mai puţin şi cât mai local, din motive ecologice sau econimice. Cumpărând produse locale, reduci consumul de dioxid de carbon pe care produsul îl cuantifică prin transport şi ajuţi economia locală, adică pe cei de lângă tine. Când cumperi un produs trebuie să ştii ce e în spatele lui, unde e făcut, din ce e făcut, dacă nu cumva găseşti unul similar pe piaţa locală. Trebuie să ştii pentru că tot sistemul se bazează pe banii tăi. Nu mai ai scuza că nu ai ştiut. Cumpăratul nu mai este doar un privilegiu, ci este o responsabilitate.

Deja există modele economice care scot producţia din motorul economic al societăţii şi plasează noi concepte bazate pe economia ecologică. Degrowth (în franceză décroissance) este o mișcare politică, economică și socială, pe baza economiei ecologice și ideii anticonsumeriste si anticapitaliste. Autorii teoriei economice degrowth și activiști pledază pentru descreşterea producției și al consumului şi contracția economiilor, argumentând că supraconsumul stă la baza problemelor de mediu pe termen lung și a inegalităților sociale. Cheia conceptuli de degrowth este că reducerea consumului nu are nevoie de sacrificii individuale și de o scădere a bunăstării. Mai degrabă, scopul  este de a maximiza fericirea și bunăstarea prin intermediul unui model non-consumerist. Consumând mai puţin, munceşti mai puţin şi aşa îţi poţi dedica mai mult timp pentru artă, muzică, familie, cultură și comunitate.

Oare nu e acesta un model de bunăstare mai contemporan, mai logic, mai bun?

Foto: Artcollectorsclub


10 comentarii

  1. Pingback: Care este problema cu anticonsumerismul ? | Conspiratii si Mistere

  2. Pingback: Review on Romania – situatia dezastruoasa a României in prezent, anul 2013, probleme economie, ecologie, politica si societate (pol119) | CE-I CU NOI?

  3. O mica societate care se hraneste cu lucruri cat mai naturale si sanatoase, locale sau nu, dar fara conservanti chimici, si fara a avea McDonalds, este un next level pentru cea cu McDonalds, de tipul celei prezentate.

    Daca stai sa te gandesti la cat surplus de alimente ajunge la gunoi, alimente produse cu adaosuri chimice, pesticide, insecticide, inginerie genetica… – care toate costa, folosite cu scopul de a spori productia ….aceasta ajungand apoi intr-o mai mica sau mai mare masura la gunoi.

    Mai bine mai putin si mai sanatos chiar daca e mai scump ( poate nu fiecare isi permite la inceput sa manance doar lucruri naturale – si aici nu ma refer la rosiile de aceeasi forma, parca date cu lac de provenienta externa, si cu gust de plastic, ci la rosii de ale noastre, care mai au si cate o ciupitura de insecta, semn ca sunt comestibile :), lucrul acesta reflectandu-se si in starea de zi cu zi, viteza de reactie, ascutirea simturilor naturale, silueta…

    Sa cumparam lucruri naturale si sanatoase, cat simtim ca cere organismul pentru a se dezvolta si mentine sanatos.

    Cat despre muncitul mai putin sper sa nu se inteleaga gresit si sa devina un scop si apoi s-o arzi aiurea pe “gen” artistic cu fum rece in cap. Sa ajuti familia cu timpul tau ramas liber, sa plantez un copac, sa faci ceva artistic…asta da 🙂

  4. Da e excelent. Dar ar trebui “tradus” si intr-un limbaj mai simplu, chiar fie si de “lemn”, pentru tot omu’. Altfel ramane o chestie citita si discutata intre o mie, doua de persoane. Trebuie ca esenta acestui document sa ajunga si la intelegerea “maselor”.

  5. Bohr, ai dreptate. Cu toate că pare așa de simplu, noi tot din pământ o scoatem. Deținem deja tehnologia extractivă și nu să mai investim în altele, atîta timp cât profitul e singura nevoie.

  6. Pingback: Situatia dezastruoasa a României in prezent, anul 2013 | SANTINELA ORTODOXA

  7. Articolul este interesant. Partea frumoasă şi utilă este că el pleacă de la o realitate: consumăm mai mult decât avem nevoie. Problema este că pleacă de la o realitate şi ajunge la o inepţie. Nimeni nu a contestat faptul că Karl Marx a depistat o bună parte din problemele capitalismului. Problema la el, la fel ca la acest articol (bineânţeles, luând în considerare diferenţele de volum şi acurateţea logică)este că antidotul sau soluţia oferită este mai nocivă decât boala depistată. Acest articol vrea presupune că cianura tratează gripa. Este adevărat, putem presupune că o tratează, dar merită să ne asumăm riscul? Personal nu cred nici că merită riscul şi nici că cianura are un efect asupra răcelii. Teoria descreşterii este o teorie de sorginte marxist care utilizează adevăruri parţiale pentru a demonstra utopii totale! Vă doresc multă sănătate şi cât mai puţine căi alunecaoase pavate cu jumătăţi de logică!

  8. Pingback: CU CĂRȚILE PE FAȚĂ: ROMÂNIA REALĂ ESTE FALIMENTARĂ… | MIȘCAREA PENTRU APĂRAREA ORTODOXIEI – Radu Iacoboaie

Leave A Reply