O parte din țările Europei ar urma să nu mai reușească să-și sporească cantitatea de mâncare cultivată pentru că multe dintre recolte ajung la limita lor fiziologică de dezvoltare, spune unul dintre cei mai mari analiști alimentari ai lumii, citat de The Guardian. În Franța, Germania și Marea Britanie, cei mai mari producători de grâu din vestul Europei, productivitatea a crescut foarte puțin în ultimii 10 ani, țările avansate agricol atingând limite naturale neanticipate până acum.
Flickr/Frapestaartje
La fel, recoltele de orez din Japonia nu au crescut de 17 ani; în statul nipon și în Coreea de Sud, producția a stagnat la sub cinci tone per hectar. Recoltele de orez din China se apropie acum de cele din Japonia și s-ar putea să stagneze și ele în curând. După zeci de ani în care au ridicat constant recoltele de cereale, guvernele lumii nu au înțeles semnificația stagnării lor, spune Lester Brown, președintele Earth Institute și fost cercetător guvernamental în domeniul plantelor în SUA, și faptul că cele trei miliarde de oameni cu care ar urma să se îmbogățească populația planetei până în 2050 vor fi mult mai greu de hrănit.
Din 1950 încoace, recoltele de cereale din întreaga lume s-au triplat. Între 1950 și 1990, ele au crescut, în medie, cu 2,2% pe an, creșterea încetinind apoi la 1,3%. Potrivit lui Brown, care a ajutat India să-și dubleze recoltele în anii ’70, creșterea productivității cerealiere a fost imperioasă pentru alinierea rezervelor de mâncare la creșterea populației. În Europa, stagnarea recoltelor nu va cauza mari probleme, spune expertul american, însă nu același lucru se poate spune despre China și India. India, de exemplu, își îmbogățește populația cu 18 milioane de oameni anual.
Productivitatea agricolă depinde de cantitatea de lumină solară, apă și îngrășăminte pe care le primesc plantele și de semințele folosite. Cultivatorii tradiționali, spune Brown, ar fi împins potențialul genetic al plantelor până aproape de limitele fiziologice, fermierii având acum opțiuni limitate de a produce mai mult. “Producția de cereale per hectar, la fel ca orice alt proces biologic de dezvoltare, nu poate crește la nesfârșit. Își are limitele sale”, explică expertul american. “După ce îndepărtăm constrângerile nutritive aplicând îngrășăminte și pe cele de umiditate a solului prin irigare, rămân fotosinteza și climatul local care pot limita productivitatea recoltelor. Deficitul este acum problema. Avem parte de constrângeri reale în materie de apă, erodarea solului și productivitate, toate adăugându-se schimbările climatice. E o convergență cu care nu ne-am confruntat până acum”.
Cea mai mare speranță pe termen lung, cred multe dintre guvernele lumii, sunt progresele semnificative în domeniul modificării genetice. Guvernul britanic, Fundația Bill & Melinda Gates și Institutul Internațional de Cercetare a Orezului din Filipine au investit peste 20 de milioane de dolari pentru a face fotosinteza mai eficientă în vederea sporirii producției de orez. Cercetătorii speră să crească recoltele de orez împrumutând procesul de fotosinteză de alte plante precum porumbul, ceea ce ar putea rezulta într-o producție cu 50% mai mare, și folosing mai puțini nutrienți și apă. Cu toate acestea, progresul lor e lent și ar urma să aibă rezultate după mai mulți ani.
Un comentariu
Ok si acum haideti sa gandim la rece. Americanul acesta cu siguranta primeste “niste banuti” de la Monsanto (cel mai mare prod de seminte modificate genetic) ca sa spuna lucrurile acestea. Nu spun ca productivitatea nu a stagnat, dar nu se pune problema sa nu existe suficienta mancare pentru toti, din moment ce la nivelul UE se arunca 70 milioane tone de hrana pe an! Problema o reprezinta banii. Nu avem suficienti ca sa o cumparam. Sunt cumva rafturile magazinelor goale, sau tarabele din piata? Dar aceasta minciuna cum ca “nu o sa fie suficienta hrana pt toti” functioneaza perfect pentru a crea panica si a obliga oamenii sa accepte aceste seminte care creaza atatea controverse. Stiati ca semintele modificate genetic nu se pot replanta, creandu-se astfel o dependenta fata de furnizor, adica de Monsanto, care poate sa creasca preturile cum are chef? Chiar credeti ca e in regula sa depindem de un singur furnizor, indiferent de domeniu? Asta ca sa nu intram in detalii despre hazardul pe care il reprezinta culturile modificate genetic, care, contrar scopului lor intitial, necesita de fapt mai multe pesticide, mai multe ierbicide, mai multa apa, erodand solurile si avand o productivitate chiar mai scazuta decat agricultura traditionala. Cazul Indiei, citat aici, este notoriu. Aici fermierii comiteau sunicideri la fiecare cateva secunde dupa adoptarea semintelor modificate genetic pt culturile lor de bumbac si orez, fiindca au facut imprumuturi ca sa cumpere semintele, au constatat ca necesita mai multe chimicale, mai multa apa si au obtinut si o productivitate inferioara. Deci fac semintele modificate genetic ceea ce promit? Nicidecum! Va rog sa deschideti ochii sa vedeti ca lumea se indreapta intr-o directie gresita si nu mai luati de bun tot ce spun asa-zisii “specialisti” americani care deservesc interesele marilor corporatii! Folosirea atator chimicale in producerea hranei duce la imbolnavirea organismului uman generand boli, care necesita tratamente extrem de scumpe, care nici macar nu trateaza, ci te fac dependent de ele fiindca au efect atata timp cat le iei si cand nu le mai iei, sau nu mai ai bani sa le iei…Dumnezeu cu mila!
Si ca o ultima intrebare care sa va puna pe ganduri…daca sunt atat de “benefice” aceste OMG, de ce au facut in State cei de la Monsanto un asemenea lobby pentru a nu fi obligati sa eticheteze OMG-urile? Daca sunt atat de bune de ce incearca sa le ascunda? Un produs de calitate are parte de foarte multa reclama, acestea insa sunt ascunde, in State nici macar etichetate ca atare, fiindca aproape nimeni in deplinatatea facultatilor mintale nu ar cumpara in cunostinta de cauza, produsele acestea. Haideti sa incetam noi oamenii si in special noi, romanii, sa mai fim cobaii corporatiilor, ca o facem pe sanatatea noastra si cea a copiilor nostri!
O zi frumoasa!