Când rasismul se strecoară în cercetarea științifică

0

În ultimele două săptămâni, scrie The Atlantic, teza de doctorat a lui Jason Richwine, fost membru al think-tank-ului conservator Heritage Foundation, a stârnit un val de indignare pentru că specula diferențe de IQ între hispanici și non-hispanici, fixate la nivel genetic. De două zile încoace, un grup de cercetători au răspândit o petiție în care critică aspru Universitatea Harvard pentru aprobarea dizertației doctorale și, în consecință, pentru tolerarea rasismului. Ideile lui Richwine se completează cu cele ale lui Charles Murray, care a făcut afirmații similare privind inteligența oamenilor de culoare și căruia îi sunt adresate mulțumiri în teza doctorală.

 

Flickr/Dana Durell

 

 

Petiția îl poziționează pe Richwine în mișcarea eugenistă de la începutul secolului XX, când circa 60.000 de persoane au fost sterilizate forțat în SUA pe motiv că nu ar fi sufiecient de inteligenți. Există trei probleme centrale în ceea ce privește lucrarea lui Richwine, scriu autorii ei, care nu trebuie trecute cu vederea de nici o comisie de evaluare a dizertațiilor:

1) argumentul că scorurile de la testele IQ sunt un indicator al inteligenței înnăscute; 2) afirmația că IQ-ul este o trăsătură genetică; 3) prezumția că hispanicii, ca grup, împărtășesc aceeași bază genetică. Toate aceste idei au fost discreditate și sunt asociate unei istorii regretabile a rasismului știițific.

Studenții de la Harvard au lansat și ei o petiție, pentru care au adunat 1.200 de semnături și în care scriu că universitatea „nu poate susține lucrări academice care militează pentru o politică națională a excluderii și care împing în față o agendă a discriminării”.

Richwine a intrat în dizgrație pentru că, pe lângă argumentele sale privind diferența de inteligență dintre hispanici și non-hispanici, a sugerat că acestea ar trebui luate în calcul de reformatorii politicilor pe imigrație. Potrivit The Atlantic, pe lângă domeniul inteligenței, conceptul de „rasă biologică” este întâlnit și în literatura medicală pentru explicarea unor boli. Convingerea că ar exista o predispoziție rasială înnăscută la anumite boli ar putea împiedica analizarea unor factori care nu țin de genetică atunci când medicii au de-a face cu o afecțiune clasificată rasial. În cel mai rău caz, ea poate duce la îngrijirea inadecvată a unor pacienți. Aflați mai multe despre conceptul de „rasă biologică” pe The Atlantic.


Leave A Reply