Când pădurile sunt defrișate, voluntarii plantează fapte bune

1

Cu un bilanț de peste 4.500 de voluntari implicați în proiecte de împădurire și de îngrijire a pădurilor, Plantăm fapte bune în Româniaa câștigat la Gala Națională a Voluntarilor premiul pentru cel mai bun proiect de voluntariat al anului, în domeniul protecției mediului. În țara unde pentru furtul a cinci metri cubi de lemn primești o pedeapsă echivalentă cu cea pentru nepurtarea centurii de siguranță, o mână de oameni se ocupă de mobilizarea voluntarilor pentru plantarea de copaci, dar și de conștientizarea importanței conservării pădurilor, în rândul comunităților locale.

 

de Roxana Bucată


Liana Buzea este coordonatoarea pe plan național a proiectului și ne spune care sunt provocările cu care se confruntă:

În ce stadiu se află acum Plantăm fapte bune în România?

Am încheiat al doilea an de activitate în acest proiect. Suntem la peste 4.500 de voluntari, am plantat 70.000 de puieți pe 31 de hectare de terenuri degradate sau afectate de alunecări de teren, avem șase ONG-uri implicate, 26 de oameni în toată țara, la partea de organizare, și 20 de instituții publice locale și naționale ca parteneri. Am avut plantări în șapte județe: Argeș, Ialomița, Constanța, Mureș, Prahova, Satu Mare, Timiș. La anul urmează să ne extindem în Brașov și Iași.

Pe ce terenuri faceți plantări și cum le identificați?

Alegem terenuri publice cu probleme, degradate, în general, dar și terenuri cu alunecări, ca în Argeș și Prahova. Le identificăm cu sprijinul Prefecturii sau Consiliului Județean. Noi venim cu fonduri, cu materiale, cu forță de muncă, dar avem nevoie și de susținerea autorităților. Noi facem apeluri, iar dintr-un județ primim câte două- trei răspunsuri, nu sunt mulți care acceptă. Autoritățile trebuie să-și asume pregătirea terenului, aratul, amplasarea gardului, trebuie să garanteze că acelui teren nu i se schimbă destinația cel puțin 50 de ani. De asemenea, își asumă responsabilitatea ca pădurea pe care o lăsăm în urmă să fie îngrijită conform legii. Primăria trebuie sa ne ajute să vorbim cu reprezentații comunității locale, întrucât localnicii trebuie să afle de ce e important să îngrijească pădurea care le rămâne.

Ați mobilizat un număr destul de mare de voluntari. De unde provin aceștia?

Cei din organizare sunt persoane cu background-uri diferite, câteva sunt din ONG-uri, altele din domeniul corporate.  Avem colegi tineri, care lucrează pentru diferite firme sau sunt la facultate în județele unde avem plantări. Voluntarii de la plantări sunt oameni de la companii care află întâmplător sau răspund apelului nostru. Se organizează singuri, își fac gașcă și vin la plantare. Mai vin oameni de la instituțiile statului cu care avem parteneriate, de la Jandarmerie, în primul rând, mai sunt oameni aduși de primărie, dintre cei care primesc asistență socială, avem foarte mulți voluntari din școlile de pe plan local, precum și persoane private de libertate, care, în schimbul zilei de plantare, primesc o reducere a pedepsei.

De unde vin banii pentru plantări?

În ceea ce privește fondurile, acestea se ridică la o sumă de 109.000 de euro și cele mai multe constau în donații și prestări de servicii pro bono și în natură. La noi au intrat în cont 7.000 de euro în 2011 și 30.000 de euro în 2012, restul banilor reprezintă valoarea serviciilor pro bono de care am beneficiat, sau cheltuieli suportate de volutnari care își plătesc singuri benzina sau mâncarea.

Voi aveți, în cadrul acestui proiect și Harta tăierilor de păduri, o inițiativă prin care primiți raportări ale tăierilor de păduri suspecte din țară pe care le verificați apoi. Cum funcționează harta?

Până acum am primit 1.225 raportări validate pe ea. Avem un parteneriat cu Universitatea București, iar o echipă de studenți specializați monitorizează toate informațiile pe care le primim și validează ce pare a fi tăiere de pădure. În următoarea etapă, mergem pe teren și facem verificări. Până acum, am mers în Argeș, unde am primit 170 de raportări validate. De aici am raportat 18 puncte cu probleme.  Am mers pe șase trasee în partea de nord a județului. Am avut șase mașini ale voluntarilor, patru mașini ale Inspectoratului de Poliției Argeș și Jandarmeria. Am găsit locuri cu tăieri vechi care nu s-au regenerat pentru că au fost făcute în perioade nepotrivite, dar și tăieri recente de copaci marcați, dar și nemarcați. În ceea ce privește tăierile vechi de copaci, am aflat de la polițiști că nu mai pot fi verificate dacă sunt mai vechi de doi ani, întrucât marca se șterge în această perioadă. Am întâlnit și un transport de lemn, la care Poliția a găsit nereguli în acte. Pe alte două trasee am găsit cazane în care se fac cărbuni, fără autorizație, în pădure. Romsilva nu a dat curs invitației noastre de a participa la verificare.  De asemenea, în Munții Făgăraș am mai găsit culmi întregi rase, care nu se regenerează.

Ce ai observat din deplasările în teren? Cât e de grav fenomenul tăierilor de păduri?

Județele din sud sunt cele cu probleme destul de mari. Ialomița e județul pe care îl avem cu cele mai multe probleme, iarna e greu încercat de ninsori din cauza defrișărilor, Constanța are sub 5% suprafață împădurită. În rest, din ce am văzut, lucrurile stau puțin mai bine. Argeșul, în partea de nord, e destul de împădurit, sunt și multe tăieri raportate, e drept, dar încă au păduri, este îmbucurător. Satu Mare nu are o suprafață mare împădurită și sunt arii protejate cu probleme. Dar o problemă generală este cea legată de drepturile de proprietate, care nu sunt clare și blochează multe proiecte.

Ce pregătiți pentru anul viitor?

La anul, vrem să extindem harta și vrem să ajungem în mult mai multe județe. De asemenea, vom face o campanie de recrutare a oamenilor de organizare. Prima provocare pentru noi ar fi partea de oameni deschiși care să se implice. O problemă o reprezintă și capacitatea de a face întâlniri mai dese, pentru a instrui oamenii mai bine. Practic, resursele financiare rămân o mare grijă și la anul.

 


Un comentariu

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger