Călătorie în țara lui Garcia Marquez

1

Traficul din București e, din nou, un coșmar. Asta înseamnă că vacanțele s-au terminat și ne-au rămas doar pozele și poveștile. Astăzi vă propunem o experiență din America de Sud a unui cuplu norocos. De fapt, norocul și l-au făcut cu mâna lor. Au strâns bani tot anul și au plecat două luni în Argentina, Bolivia, Peru și Columbia. Ștefan Marinescu și soția sa, Mihaela, nu au fost dezamăgiți de tărâmul pe care l-au visat mult timp înainte.

 

 

de Roxana Bucată

 

După ce ne-a împărtășit magia continentului negru, Ștefan ne povestește, de această dată, cum e pe pământurile lui Garcia Marquez.

 

Cum de ați ales America de Sud pentru vacanța din acest an?

De câțiva ani încoace, eu și soția mea ne-am propus să facem cel puțin o dată pe an o călătorie de câteva săptămâni în afara Europei. Încercăm să vedem cât mai multe locuri, iar, în viitor, când vom fi vizitat mai toate continentele, să ne întoarcem în așezările care ne-au plăcut cel mai mult ca să le aprofundăm.

Înainte de această călătorie, fuseserăm în India, în Asia de Sud-Est și în Africa de Vest, așa că ne-am gândit că pasul următor trebuie să fie America de Sud, ținând cont că aveam în sfârșit la dispoziție bugetul necesar, iar acest continent îndepărtat era diferit față de tot ce văzuserăm până atunci.

Încă din adolescență, pasionat de romanele lui Garcia Marquez sau Vargas Llosa, am visat să călătoresc în America de Sud. Recunosc, însă, că exista o anumită teamă că realitatea sud-americană nu se va ridica la nivelul atmosferei magice din poveștile celor doi. Din fericire, temerea mea a fost spulberată chiar din primele zile ale călătoriei.

Ce țări ați vizitat, cât a durat călătoria, ce mijloace de transport ați ales?

Timp de aproape 10 săptămâni, am călătorit în Argentina, Bolivia, Peru și Columbia. Călătoria noastră a început în Buenos Aires, unde am ajuns cu un zbor Lufthansa via Frankfurt. Zborul de întoarcere, tot Lufthansa, l-am luat din Bogota spre București, schimbând avionul tot la Frankfurt.

 


Ce te-a impresionat cel mai mult?

Eu și soția mea avem păreri și gusturi foarte diferite când vine vorba de călătorii. Însă, America de Sud ne-a armonizat perfect opiniile. Am căzut de acord că, pentru amandoi, Columbia e cea mai interesantă țară pe care am vizitat-o vreodată. Bogăția climatelor și a naturii se oglindește perfect în diversitatea oamenilor din această țară. E fascinant cum terorismul crud al lui Pablo Escobar, unul dintre cei mai mari gangsteri din istorie, se îmbină în societatea columbiană cu realismul magic al lui Garcia Marquez, unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii, iar picturile și sculpturile unice ale lui Fernando Botero, cel mai mare artist contemproran pentru unii, fac casă bună cu discotecile unde se dansează până-n zori pe muzica Shakirei. E la fel de fascinant cum într-un oraș ca Medellin cele mai periculoase și sărace cartiere din lume, conduse după reguli medievale, se amestecă surprinzător cu spații arhitecturale futuriste, muzee mai ceva ca-n vestul Europei și cafenele fancy unde elita intelectuală pune la cale viitorul Columbiei. Apoi ne-a plăcut enorm și Aracataca, satul de baștină al lui Garcia Marquez, un loc lipsit de turiști și, ca atare, extrem de autentic. Aici, un olandez trăznit, desprins parcă dintr-“Un veac de singurătate” și-a deschis un mic hostel unde până și faimosul scriitor columbian s-ar fi simțit inspirat.

 


Ce te-a dezamăgit?

N-am văzut niciodată un loc atât de spectaculos ca Macchu Pichu. Poate nicăieri în lume nu poți vedea o construcție arhitecturală atât de complexă, într-un piesaj sălbatic care pur și simplu îți taie respirația (inclusiv la propriu uneori, din cauza altitudinii). Din păcate, un asemenea spațiu e pe cât de spectaculos, pe-atât de turistic. Paradoxal, locația e extrem de izolată. Nici măcar nu există legatură rutieră cu restul țării, transportul fiind asigurat doar de tren. Cu toate astea, hoarde de călători pășesc în fiecare zi în interiorul vestitului oraș incaș. Turiști gălăgiosi, cu haine elegante de Champs Elysees și aparate foto scumpe, se înghesuie să vadăminunea, alături de backpackers-i cu haine rupte care fac chetă ca să reușească să-și procure scumpul bilet de intrare. Recunosc, e un mix interesant de oameni, dar, ajunsesem acolo pentru altceva. E ca și cum ai merge la un concert de muzică clasică cu spectatori care strigă “Hai Steaua”. Ce-i drept, dacă ai un loc în primul rând s-ar putea să apreciezi spectacolul. În cazul Macchu Pichu, recomandabilă e prima oră.

 


Cum sunt oamenii de acolo? Cu ce se mândresc?

Societățile din America de Sud sunt extrem de polarizate. Există, pe de-o parte, eleganța burghezie, cu oameni svelți și sănătoși cu rădăcini europene, mulți dintre ei intelectuali de clasă, cu gusturi sofisticate, care trăiesc în case cu arhitectură superbă. Această clasă burgheză e destul de consitentă numeric și, practic, a condus destinele Americii de Sud în secolul al XX-lea. În ultimii ani, situația s-a schimbat. Oamenii săraci, de multe ori indigeni, s-au unit și-au început să capete putere. Cu un simt al dreptății și un cult al protestului, extrem de dezvoltate, acești oameni pun la cale viitorul Americii de Sud, unul mult mai echitabil din punct de vedere material. Ce-i unește pe bogații și săracii sud-americani e mândria de a face parte dintr-un popor tânăr și un patriotism autentic și sănătos, pe care nu-l mai vezi în Europa atinsă de migrație și globalizare. Și îi mai unește ceva pe toși acești oameni. Pasiunea nebună pentru fotbal, pe care o împărtășesc la stadion, cântând la fel de disciplinat precum un cor nord-coreean, piese de “corazon”.

 


Cum e gastronomia? Ai invațăt vreo rețetă?

Când vine vorba de mâncarea sud-americană, primul lucru care-ți vine în minte e steak-ul argentinian. Totuși, pe noi ne-a impresionat cel mai mult bucătăria peruană. Vorbim aici de o țară cu sute de microclimate diferite datorate platourilor cu altitudini diferite, care nasc o varietate incredibilă de legume, fructe și tipuri de carne. Un singur exemplu grăitor: în Peru există peste 3.000 de specii de cartofi. Ca atare, gastronomia de-aici a avut toate condițiile să devină una dintre cele mai interesante din lume. Cu influențe europene, orientale, asiatice și indigene, bucătăria peruană îți umple simțurile gustative fără să-ți golească buzunarul. Chiar dacă ne-am dori să gătim în România mâncăruri ce ne-au condimentat călătoria în Peru, încercarea n-ar avea succes. Ingredientele de-acolo sunt unice, iar cea mai bună cale să le gustăm din nou, e să ne întoarcem într-o zi acolo.

 


V-ați făcut prieteni?

Din punct de vedere al felului de-a trăi viața, sud-americanii seamănă foarte mult cu est-europenii. Tocmai de aceea a fost ușor să ne facem mulți prieteni împărtășind cu ei aceleași mentalități, trăiri și glume. Era minunat să stăm la bere cu câte un localnic și să-i bârfim amuzați pe americanii, nemții și francezii rutinați care treceau prin fața noastră cu aceleași rucsace, aceleași expresii, aceleași trasee și aceeași dorință previzibilă de-a face lucruri imprevizibile. Recunosc, n-am fost niciodată un fan al stilului occidental, rutinat de viață, dar nici nu sunt adeptul trăirii spirituale pe stomacul gol. O cale de mijloc, confortabilă, dar nu anostă, e ideală pentru mine. Tocmai de asta, am rezonat extrem de bine cu oamenii de-acolo.

Cât e de scump să călătorești în America de Sud? Dar să locuiești acolo?

În general, America de Sud e cât de scumpă vrei tu să fie. Poți călători în condiții de vedetă, având la dispoziție autocare de lux cu fotolii largi care se rabatează devenind paturi, servit fiind de stewardese simpatice, apoi poți mânca în restaurante sofisticate cu gastronomii internaționale și poți dormi în boutique-hoteluri tematice. De asemenea, dacă bugetul e mic, poți să găsești cazări decente cu 15 euro dubla și să mănânci un meniu al zilei copios, cu vreo 2 euro. Sigur, cea mai mare parte a Asiei e mult mai ieftină decât America de Sud, dar calitatea serviciilor e mult inferioară la est de România. Există și în America de Sud unele țări mai ieftine și altele ceva mai scumpe. Bolivia și Peru sunt printe cele ieftine. Argentina e ceva mai scumpă. Din punct de vedere al costurilor de viață, America de Sud e mult mai trainică decât România. Prețurile sunt, de cele mai multe ori, mai mici ca la noi, iar salariile sunt în general mai mari. Sigur, nu vorbim de prosperitatea occidentală, dar nici de sărăcie. Sângele fierbinte și desele tensiuni sociale de-acolo dau impresia celor din afară că în America de Sud se trăiește mult mai prost decât ce-am observat noi la fața locului. Mai pe românește, se plâng și ei ca noi, dar ei se plâng în general în stradă.

 


Cum te-a schimbat experiența în America de Sud?

Așa cum spuneam și mai sus, societățile sud-americane sunt în bună măsură asemănătoare cu cele est-europene. Așa că, români fiind, n-am avut revelațiile culturale pe care le-am trăit în India, Cambogia sau Mali. Pe de altă parte, am regăsit o familiaritate caldă și plăcută, foarte apropiata sufletelor noastre, care ne-a făcut să ne simțim mai bine decât în orice călătorie de până acum. E plăcut să știi că există la capătul celălalt al lumii oameni care simt și se bucură ca tine, iar asta te face să înțelegi că viața nu a început și nu se sfârșește cu stilul de viață occidental la care România aspiră acum cu disperare. Pe noi, America de Sud ne-a învățat că există alternative.


Un comentariu

  1. Pingback: Doi români și un tricolor | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger