Ca urmare a dezvoltării economice, limbile dispar mai accelerat decât speciile

0

endangered-language-watchPotrivit statisticilor, o dată la fiecare două săptămâni mai dispare o limbă vorbită într-un colţ al lumii, punând în pericol mare parte din cele aproximativ 7.000 de limbi cunoscute. Cu ajutorul unor metode din ecologie, folosite pentru depistarea speciilor ameninţate de extincţie, cercetătorii au observat că principalul factor care periclitează diversitatea lingvistică este dezvoltarea economică, venită la pachet cu globalizarea.

Deşi problema speciilor pe cale de dispariţie beneficiază de vizibilitate în paginile ziarelor şi în campaniile organizaţiilor (din păcate însă, fără soluţii ample, pe termen lung), fenomenul dispariţiei accelerate a limbilor este puţin cunoscut şi dezbătut. Astfel, dacă de pericolul care ameninţă ursul polar am aflat măcar din treacăt, despre limba Eyak, vorbită în Alaska, al cărei ultim vorbitor a murit în 2008, e cel mai probabil să nu fi avut nici cea mai vagă idee.

Deşi nu este o noutate faptul că dezvoltarea economică duce la dispariţia a nenumărate limbi vorbite în comunităţi restrânse, acesta este primul studiu care examinează amploarea pierderilor lingvistice în corelaţie cu dinamica macroeconomică. Tatsuya Amano, zoolog la Universitatea din Cambridge şi coordonator al cercetării, a folosit ca punct de pornire informaţiile din Ethnologue, bază de date dedicată limbilor dispărute sau pe cale de dispariţie. În funcţie de acestea, echipa a calculat răspândirea geografică, numărul de vorbitori şi rata de declin a limbilor vorbite, şi a întocmit o hartă globală după aceşti parametri. Apoi, cercetătorii au căutat corelaţii între pierderile lingvistice şi factorii determinanţi, cum ar fi nivelul de globalizare (estimat după un index recunoscut internaţional), produsul intern brut ş.a.m.d., luând în calcul şi factorii de mediu, cum ar fi altitudinea, care afectează mobilitatea şi uşurinţa comunicării în comunităţi.

Dintre toate elementele care periclitează varietatea lingvistică,  autorii studiului publicat în Proceedings of the Royal Society B au observat că cel mai pregnant este dezvoltarea economică. Specialiştii au identificat două nuclee importante în jurul cărora dispar cele mai multe limbi: pe de o parte, regiunile dezvoltate din America de Nord şi din nordul Australiei, iar pe de alta, regiunile în curs de dezvoltare, dum ar fi zonele tropicale sau regiunile din Himalaya. În zonele unde oamenii au libertate de mişcare mai mare, posibilităţi de comunicare mai dezvoltate şi oportunităţi de muncă mai mari, limbile de mică circulaţie dispar mult mai rapid, în vreme ce limbi precum engleza şi chineza, dialectul Mandarin, se extind, fiind folosite în circuite economice, sociale şi profesionale mult mai extinse. Dimpotrivă, în zonele aflate în curs de dezvoltare, comunităţile lingvistice izolate se restrâng pe zi ce trece.

Totodată, studiul mai arată că un alt factor important vizează politicile culturale de-a lungul istoriei: în cazul SUA, numeroase limbi ale amerindienilor au dispărut ca urmare a presiunilor sociale la care au fost supuşi tinerii comunităţilor indigene, nevoiţi să renunţe la limbile materne în favoarea englezei. “Generaţii de boli, crime şi genocid – atât în plan istoric, cât şi în prezent, în anumite regiuni – au jucat, de asemenea, un rol important” în dispariţia limbilor, mai arată autorii.

Cu toate acestea, există iniţiative disparate de revitalizate a limbilor ameninţate, precum şi de recuperare a celor dispărute, cum ar fi introducerea limbii hawaiiene în programa de învăţământ locală, sau crearea unui algoritm care poate reconstrui limbile pierdute în memoria istoriei.

Sursa: Huffington Post

Puteţi citi şi:

Ultimii doi vorbitori ai unei limbi aflate pe cale de dispariţie refuză să-şi vorbească

11 cuvinte intraductibile în alte culturi


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger