Bunătatea s-a născut la groapa de gunoi

3

Luca a fost prima oară la groapa de gunoi când nu împlinise încă patru ani. Acolo a învățat, de la părinţii lui, să îşi împartă lucrurile cu alți copii. An de an, înainte de Crăciun, Luca le oferă copiilor săraci cadouri, ambalate frumos, în cutii de pantofi. A învățat să împartă de la părinţii lui, Oana și Valentin Vesa. În 2006, ei au pregătit o cutie de pantofi cu lucruri de-ale lui Luca și au mers, cu toții, la groapa de gunoi a Clujului. Acolo, le-au dăruit câteva motive de bucurie unor copii romi dezbrăcați și înfometați.

 

 

de Liviu Florea (AlTreileaSector.ro)

 

Valentin l-a rugat pe Luca să nu spună nimănui despre vizita lor la groapa de gunoi, pentru că, “în momentul în care faci o faptă bună, nu tebuie să te duci și să te lauzi cu ea pe toate gardurile.” Dar copilul nu l-a ascultat și le-a povestit tuturor colegilor de grădiniță.

Când Valentin a mers la serbarea de iarnă la grădinița lui Luca, părinții colegilor copilului au venit și i-au întrebat dacă au vreo organizație neguvernamentală, pentru că și-ar dori și ei să împartă. De aici până la „Shoebox – cadoul din cutia de pantofi” nu a mai fost decât un pas. „Tot proiectul a pornit, practic, din cauză că fiul meu a fost neascultător. Dacă nu le spunea colegilor, probabil că ar fi rămas doar un obicei în familie”, spune Valentin. Nici până acum nu a înființat o organizație neguvernamentală pentru că a “observat că neapartenenţa la un ONG dă mai mult credibilitate.”

Bărbatul de 34 de ani locuiește în Cluj, lucrează de la 17 ani şi, acum, este inginer IT. A avut o copilărie fericită, chiar dacă plină de lipsuri. Mânca o bomboană o dată pe lună. Familia îi facea cadouri, însă în limita posibilităților. Nu crede în Moș Crăciun, dar îi place să facă bine. Este salutat pe stradă de șefi de multinaționale, dar el nu vrea faimă, ci să facă oamenii fericiți. Măcar pentru câteva ore.

În continuare, Valentin ne povestește despre cum a ajuns o inițiativă, pornită în familie, la peste 50.000 de cadouri în cutii de pantofi.

ATS.ro: Cum a fost la prima ediţie oficială a proiectului, în 2007?

V.V.:  Prima ediţie, cea din 2007, a fost organizată pe Yahoo Messenger şi doar în Cluj Napoca. Foloseam status-ul din profil să spunem ce facem. Am reuşit să adunăm 512 de cutii. Pentru că putem avea doar un număr limitat de caractere pe care îl puteam scrie la status-ul respectiv, soţiei mele şi mie ne-a venit ideea cu „Shoebox”.

ATS.ro:  Comparativ cu prima ediţie, ce rezultate aţi avut anul trecut? Câte cutii aţi dăruit din 2007 şi până acum?

V.V.: În 2013 am fost prezenţi în opt ţări, 66 de oraşe şi 107 centre de colectare, adunând un număr total de 30.669 de cutii. În toate cele opt ediţii de până acum am dăruit peste 50.000 de cutii.

ATS.ro: Cum de aţi reuşit să ajungeţi în opt ţări şi 66 de oraşe?

V.V.: Habar nu am. Cred  momentul cel mai important a fost în 2010, când am făcut pagina de Facebook. Atunci a luat foc totul. Am ajuns la 10.000 de fani într-un an. Apoi am făcut şi site-ul.

ATS.ro: Cum te-ai simţit când ai dat prima cutie?

V.V.:  Lângă fosta fabrică Nokia era un cămin cu 14-15 fete şi băieţi. Noi, bărbaţii, intram în camerele băieţilor, că să le dăm cutiile, iar soţiile noastre, în camerele fetelor.  La un moment dat, m-a chemat soţia mea, plângând. Am întrebat-o ce s-a întâmplat şi ea mi-a răspuns: „hai să vezi ceva!”. Am intrat într-una dintre camere, în care erau şase fete şi trei paturi supraetajate. În mijlocul camerei, pe o masă de plastic, improvizată din nişte lăzi de bere, era o pizza mare, tăiată felii şi o sticlă de suc la doi litri. Am întrebat fetele ce sărbătoresc, iar una dintre ele mi-a  răspuns că face 18 ani. Strângea de ceva timp banii pe care îi primea de la stat că să poată sărbători împreună cu colegele ei. Altceva nu şi-a permis. În momentul ală, m-a curentat la picioare. Am izbucnit în lacrimi şi am zis că nu pot să stau să mă uit la aşa ceva. Am mers în prima alimentară, am cumpărat tot ce am găsit acolo şi am dus cumpărăturile fetelor. Le-am spus că trebuie să sărbătoarească aşa cum se cuvine, nu cu porţia. După cazul ăsta, au urmat multe altele, la fel de emoţionante.

Citiți restul interviului pe AlTreileaSector.ro.

 

Puteți citi și:

Un bărbat renunță la pantofi timp de un, pentru a-i ajuta pe copiii nevoiași

Un bărbat și-a montat în fața casei un frigider, pentru donații de alimente către nevoiași

VIDEO Un bărbat îi serbează ziua de naştere unei femei fără adăpost

O tânără a strâns 3.600 de euro în 23 de ore, pentru a-l trimite pe un om fără adăpost acasă, în Jamaica

VIDEO În 12 ani, un bucătar a oferit 1,5 milioane de porţii de mâncare persoanelor fără adăpost


3 comentarii

Reply To Valentin Vesa Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger